Obstacolele ce stau în calea civismului în sudul României
Sărăcia relativă produce neîncredere relativă în județele din sudul țării, însă există oportunități pentru a schimba situația.
Notă: În acest text, sintagmele „Muntenia” sau “sudul României” nu includ zona București-Ilfov și nu fac referire la ea.
Profilul civic al românilor este influențat, încă, de gradul de expunere la comunism. Cu cât un om este mai vârstnic, cu atât a experimentat într-o mai mare măsură activități comunitare obligatorii, adică impuse de către regimul totalitar. Astfel, în mod natural, generații întregi au căpătat o fobie pe termen lung față de activitățile colective și pentru colectiv. Această fobie este absentă în rândul românilor mai tineri. Spune-mi profilul pe vârste al unei zone și îți voi putea spune, măcar parțial, cât de receptivă este acea zonă la activități civice.
Din acest punct de vedere, sudul României are un deficit relativ minor, dar semnificativ. Din populația rezidentă a întregii țări, conform datelor INS, 25,7% au 60 de ani sau mai mult. Peste media națională sunt tocmai Oltenia (28,3%), Muntenia (27,8%) și sud-estul României (27,5%). Sub media națională se află Banatul, Transilvania și mai ales zona București-Ilfov.
O situație cvasi-identică este întâlnită în plan economic. Constrângerile financiare cu care operează locuitorul mediu al Munteniei sunt mai dure decât cele cu care se confruntă ardeleanul sau bucureșteanul tipic. Într-un context în care supraviețuirea economică individuală sau familială este mai dificilă, apetitul pentru a dona timp sau alt tip de resurse este limitat. Iar cele trei regiuni de dezvoltare din sud se află printre ultimele patru din România ca salariu mediu net. Altfel spus, în lista de opt regiuni, sudul se află integral în jumătatea a doua a clasamentului. În medie, în cele trei regiuni, salariul mediu net este de 2.828 RON. În restul țării – excluzând București și Ilfov, care sunt financiar pe altă planetă – el este cu 158 RON mai mare. Diferența, aparent nu foarte șocantă, trebuie multiplicată cu milioane de persoane pentru a înțelege impactul ei la nivelul comunităților. Rata sărăciei relative (în câte din gospodării venitul mediu per adult este sub 60% din nivelul median național?) descrie o imagine poate mai clară. Sărăcia relativă este prezentă într-o măsură semnificativ mai mare în Oltenia (32% din gospodării), regiunea Sud-Muntenia (26%) sau Sud-Est (31%) decât în centrul țării (21%), în Banat (15%) sau în Nord-Vest (tot 15%).
Sărăcia relativă produce neîncredere relativă. (Într-o societate definită de penurie, omul de lângă tine este un competitor pentru resurse). Elementul demografic cu care am început acest text își aduce și el contribuția. Iar rezultatele sunt evidente. Astfel, în Muntenia există cel mai mic nivel de acord cu afirmația „Poți să ai încredere în majoritatea oamenilor”: 7% față de 13% în București, 13% în Transilvania sau 18% în Moldova. Ponderea celor care au încredere în vecini este de asemenea redusă: 35% față de 48% în Moldova și 52% în Transilvania. Atunci când întâlnesc un om pentru prima dată, 48% din locuitorii Munteniei nu au deloc încredere în respectivul – prin comparație cu 25% din locuitorii zonei București-Ilfov, 44% din ardeleni sau 38% din moldoveni. În Muntenia, încrederea în organizațiile caritabile sau filantropice este obiectiv înaltă – 49% au încredere mare sau foarte mare – dar relativ scăzută, odată ce observăm că 61% din moldoveni și tot 61% din ardeleni manifestă acest nivel de deschidere.
Acest ultim element reprezintă și o oportunitate: în abstract și apriori, activitatea filantropică nu este privită în sud cu o ostilitate majoră. În practică însă, din cauza elementelor obiective ce descurajează spiritul civic, există însă piedici ușor mai mari decât în alte regiuni ale țării atunci când vine vorba de: găsirea voluntarilor, deschiderea instituțiilor publice și private la colaborări, angajarea opiniei publice și alte aspecte concrete. Prezintă un potențial nevalorificat orașele și orășelele cu migrație intensă către vest, în care situația economică și perspectivele cetățenilor cu privire la propriul lor viitor sunt într-o rapidă schimbare pozitivă. Identificarea cu precizie a respectivelor UAT-uri este însă o sarcină dificilă, ce va fi ușurată de rezultatele recensământului de anul viitor.
Pe termen lung, o îmbunătățire a situației economice a sudului și o îmbunătățire a infrastructurii (care ar face Ialomița, Giurgiu sau Călărași mai atractive pentru actualii bucureșteni) pot duce la schimbări de substanță în ceea ce privește profilul civic al zonei. Plecarea tinerilor spre alte zone ale țării ar fi astfel încetinită. Potențialul de schimbare în bine este autentic. Moldova, aflată acum nu mult timp într-o situație similară, este într-o metamorfoză benefică. Urmează Muntenia.
Surse: INS, tabelele POP106A, FOM106E și SAR102D; World Values Survey 2017.
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
No comment yet, add your voice below!