Copiii au nevoie să știe că sunt acceptați și că este cineva acolo căruia îi pasă de ei, indiferent de comportamentul lor
Interviu cu Vivianda Nicolae, coordonatoare proiecte Ajungem MARI
Pentru copiii instituționalizați, prezența constantă a unei persoane în viața lor poate juca un rol vital. Ajungem Mari și-a dat dat seama că sistemul de stat nu poate răspunde tuturor nevoilor emoționale ale copiilor din sistem și a ales să devină acea persoană care-i alături mereu alături de ei. În nouă ani de când s-a înființat, Ajungem MARI a devenit fratele pe care nu-l au, adultul care le poate răspunde la întrebări, mentorul care să-i ajute să facă alegerile potrivite sau prietenul care ascultă.
“Una dintre marile greutăți care există în sistem este personalul insuficient pentru nevoile majore ale copiilor. Este absolut minunat faptul că în acest moment nu mai putem vorbi de lipsuri materiale atunci când vine vorba de acest subiect, însă, din păcate, nevoile emoționale și educaționale ale copiilor nu pot fi suplinite la fel de ușor”, spune Vivianda.
Astăzi, 1.400 de voluntari sunt alături de 3000 de copii și-i ajută să-și construiască o viață mai bună și să-și trăiască copilăria.
Ce probleme ați vrut să rezolvați când ați înființat organizația?
Ideea programului nostru a plecat de la niște nevoi neîmplinite. O dată, nevoile copiilor din centrele de plasament, care aveau și au o necesitate disperată, ca orice copil, de prezența unui adult de încredere în viața lor. Apoi, nevoia noastră de a le oferi acestor copii greu încercați de soartă o alinare, un om pe care să se poată baza, care să le fie sprijin emoțional.
Și în prezent sunt zeci de mii de copii și tineri instituționalizați, iar Iarina Taban, fondatoarea programului Ajungem MARI, și-a dat seama de la bun început că este nevoie de o mică armată de oameni cu suflet mare pentru ca lucrurile să se schimbe, ca aceștia să primească suportul de care au nevoie pentru a deveni adulți responsabili și împliniți.
Programul a pornit în 2014, fără bani, dar cu o mână de oameni deciși să aducă o rază de lumină în viețile copiilor care au nevoie de atenție, de îndrumare, de înțelegere. Oamenii sunt cei care dau valoare acțiunilor, așa că proiectul de voluntariat s-a dezvoltat natural și a crescut rapid, semn că nu eram singurii care observasem toate aceste lucruri.
Am ajuns la această formulă, cu opt luni de program de voluntariat, tocmai pentru că am conștientizat de la bun început câtă nevoie au acești copii de constanță, de aceeași figură în viața lor. Iar partea și mai frumoasă este că un procent semnificativ al voluntarilor revine an de an în program. Voluntarii Ajungem MARI merg la copiii și tinerii instituționalizați ca să îi ajute la teme, fac meditații cu ei, le organizează ateliere tematice sau îi scot la plimbări în afara centrelor, luând astfel contact cu lumea exterioară în care vor trebui să se descurce odată ce ies din sistem. Ușor, ușor relațiile dintre ei se consolidează, voluntarii ajungând prieteni, chiar mentori pentru cei mici.
Tot voluntarii sunt cei care îi observă pe copii și îi recomandă, în funcție de abilitățile fiecăruia, pentru cursuri vocaționale sau de calificare, pentru logopedie sau psihoterapie și consiliere vocațională. Merg cu ei la activitățile la care sunt înscriși, îi încurajează și îi susțin astfel să-și descopere pasiunile și să le transforme pe unele dintre ele în meserii.
Care sunt marile goluri în sistem pe care le vedeți în acest moment?
Una dintre marile greutăți care există în sistem este personalul insuficient pentru nevoile majore ale copiilor. Este absolut minunat faptul că în acest moment nu mai putem vorbi de lipsuri materiale atunci când vine vorba de acest subiect, însă, din păcate, nevoile emoționale și educaționale ale copiilor nu pot fi suplinite la fel de ușor. Sunt mereu prea multe lucruri de făcut și prea puțin timp. Acesta este și motivul pentru care avem nevoie în fiecare an de cât mai mulți voluntari care să fie alături de copiii și tinerii instituționalizați, care să îi asculte, să îi cunoască și să îi ajute în direcțiile în care au nevoie.
În aceeași zonă este nevoia de terapie și consiliere a tinerilor din sistem. Vorbim de copii care au suferit traume multiple, care au o stimă de sine extrem de scăzută și care au nevoie de îndrumare astfel încât să se descopere și să-și dezvolte abilitățile. Tocmai de aceea am dezvoltat, în cadrul programul Ajungem MARI, un proiect permanent dedicat, în care am inclus activități menite să-i ajute să se cunoască mai bine, să devină mai siguri pe ei și mai determinați, de la ore de psihoterapie și logopedie la ateliere de dezvoltare personală și cursuri vocaționale.
Este însă nevoie de mult mai multe eforturi pentru ca direcția acestor copii să rămână una bună. Avem nevoie de consilieri școlari care să păstreze în mod constant legătura cu ei și să le urmărească evoluția. Avem nevoie de profesori empatici care să le fie aproape, să îi ajute să depășească golurile educaționale și emoționale, în același timp, copiii instituționalizați nu au nevoie să fie marginalizați și puși la zid, ci au nevoie de înțelegere și de sprijin constant, de o lume care să-i primească și să-i ajute.
O altă mare problemă o reprezintă trecerea de la mediul instituționalizat la viața independentă. Dacă tinerii din sistem nu sunt învățați din timp, nu au un loc de muncă stabil și o pregătire profesională solidă, experiențe despre ce înseamnă traiul pe cont propriu, lucrurile pot degenera extrem de rapid. Monitorizarea DGASPC durează numai șase luni, iar procesul pentru a obține sprijinul din partea Serviciului de Asistență Socială se poate dovedi destul de complicat pentru tinerii aflați în această situație.
În acest moment avem înscriși 80 copii la terapie, iar dacă toți acești copii merg timp de 6 luni la terapie, costurile ajung la aproximativ 50.000 de euro. Este nevoie constantă de bani pentru a putea susține aceste proiecte
Ce ar trebui să se întâmple astfel încât schimbările pe care le produceți sau le doriți să fie ireversibile? Cine ar mai trebui să se implice? De ce alte resurse ați avea nevoie?
Susținerea copiilor și tinerilor instituționalizați pe termen lung este esențială pentru ca lucrurile să meargă din bine în mai bine. Noi lucrăm de aproape nouă ani de zile cu peste 3000 de copii instituționalizați și credem cu tărie în acest sprijin pe termen lung. În acești ani i-am văzut pe copii crescând, pe alții i-am văzut devenind majori și părăsind sistemul de protecție.
Copiii au multe nevoi, dar una dintre cele mai mari este cea de iubire și afecțiune. Ei au nevoie să știe că sunt acceptați și că este cineva acolo căruia îi pasă de ei, indiferent de comportamentul lor. De cele mai multe ori în spatele unui comportament nepotrivit stă această nevoie de afecțiune, care de multe ori se transformă în furie și durere. Voluntarii Ajungem MARI, pe lângă multele activități educative pe care le desfășoară cu copiii, încearcă să răspundă și acestei nevoi a copiilor.
Din păcate, voluntarii nu sunt suficienți pentru a răspunde tuturor nevoilor acestor copii. Ar fi nevoie de personal mai numeros și mult mai bine pregătit, pentru că pregătirea personalului este o altă mare problemă a sistemului de protecție. Ei ar trebui să știe măcar niște lucruri minime pe care să le aplice în interacțiunile cu copiii.
Noi, la Ajungem MARI, venim în întâmpinarea lor prin organizarea unor training-uri care să îi ajute în munca lor: despre traumă și cum afectează trauma comportamentul copiilor, despre emoții, dar și de despre comunicarea eficientă. Facem asta deoarece considerăm că toate persoanele din jurul copilului ar trebui să îi ajute să crească mari și independenți.
Noi avem contracte de colaborare cu Direcțiile pentru Protecția Copilului din București și alte 25 de județe. Am vrea ca toți partenerii noștri să înțeleagă că interesul nostru, al tuturor, este interesul superior al copilului, iar noi ne dorim să fim alături de acești copii și să sprijinim DGASPC-urile acolo unde resursele acestora sunt insuficiente. Mă refer, în general, la implicarea voluntarilor pentru a suplini personalul insuficient, dar și la programele Ajungem MARI dezvoltate: psihoterapie, consiliere vocațională, cursuri de calificare, cursuri vocaționale, ieșiri și excursii în afara centrelor, tabere și materiale educaționale.
Pe lângă nevoia de voluntari, este mare nevoie și de resurse financiare, atât din partea persoanelor fizice care să înțeleagă că acești copii sunt ai noștri, ai tuturor, cât și din partea companiilor, care ne pot sprijini prin contracte de sponsorizare, prin mecanismul 20%. Fără aceste resurse ne este imposibil să îi ajutăm pe copii.
În acest moment avem înscriși 80 copii la terapie, iar dacă toți acești copii merg timp de 6 luni la terapie, costurile ajung la aproximativ 50.000 de euro. Este nevoie constantă de bani pentru a putea susține aceste proiecte, de aceea am pornit campania de strângere de fonduri prin SMS. La fel de mult ne ajută completarea formularului 230 pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. Fiecare donație înseamnă o cărămidă în plus la o fundație solidă a societății în care trăim.
Peste 9.200 de voluntari s-au alăturat misiunii Ajungem MARI în tot acest timp, adunând peste 500.000 de ore de voluntariat.
Ce vă mână în luptă? De unde vă luați energia pentru a continua?
Noi ne luăm energia de la cei 3000 de copii incluși în proiect și de la cei 1400 de voluntari. Fiecare zâmbet al copiilor, fiecare „te iubesc” rostit de ei ne face să mergem mai departe și să fim acolo pentru ei. Totodată, voluntarii Ajungem MARI sunt niște oameni atât de frumoși încât nu ai cum să nu îi iubești când vezi câte lucruri fac pentru copii, câtă energie au și câtă dorință de a face bine. Ne simțim tare norocoși pentru că reușim an de an să ne înconjurăm de oameni frumoși.
Fiecare om care se alătură proiectului face asta pentru că vrea să ajute, iar acesta este motorul acestui angrenaj. În mod evident, lucrurile nu merg întotdeauna ușor sau așa cum visăm, iar descurajarea poate interveni de pe o zi pe alta. Fie pentru că într-o zi copiii nu au avut dispoziție, fie pentru că frustrările își spun cuvântul și ies la suprafață prin comportamente nepotrivite.
Din fericire, voluntarii noștri înțeleg foarte bine că efectele pozitive sunt mult mai mari și mai importante decât micile dezamăgiri de moment, iar ei se hrănesc cu fiecare dintre ele. E important și faptul că le explicăm mereu noilor voluntari că nu trebuie să-și construiască așteptări nerealiste și că fiecare pas mic este un câștig extraordinar pentru noi toți.
Și acesta este un aspect pe care trebuie să îl luăm mereu în calcul, faptul că ceea ce facem în cadrul acestui proiect nu are efect doar la nivel individual, ci este un plus pentru societate în ansamblul ei. Cu toții avem de câștigat cu fiecare pas în bine pe care îl face fiecare dintre acești copii și tineri.
Știți vorba aceea cu ”e nevoie de un sat întreg ca să crești un copil.” Satul nostru este comunitatea la nivel general, sunt toți oamenii extraordinari care, într-un fel sau altul, au pus umărul la proiectul acesta.
Care sunt realizările de care sunteți mândri în acest moment?
Sunt atât de multe! Suntem extrem, dar extrem de mândri de rețeaua de voluntari construită în ultimii 8 ani și jumătate. Peste 9.200 de voluntari s-au alăturat misiunii Ajungem MARI în tot acest timp, adunând peste 500.000 de ore de voluntariat. Anul acesta, de exemplu, avem 1.400 de voluntari care merg săptămânal la cei 3.000 de copii și tineri înscriși în program.
De-a lungul anilor am reușit să ducem aproape 300 de copii la psihoterapie. De altfel, tot în acest sens am pornit și campania ”Suflet fragil, caut inimă mare”, al cărei scop este să strângem cât mai mulți bani cu care să acoperim terapia pe termen lung pentru copiii și tinerii abandonați care se luptă cu traume multiple. Cei care vor să pună umărul la acest proiect pot alege să doneze 4 euro lunar trimițând un SMS la numărul 8864 cu textul IUBIRE.
Alți aproape 400 de copii au participat, de când am dat startul programului educațional, la ore de consiliere vocațională, 85 dintre ei au urmat cursuri de calificare, aproape 1.000 de copii au mers la cursuri vocaționale. Am organizat mii de excursii și ieșiri, zeci de tabere, meditații, logopedie. Sunt o mulțime de lucruri care și-au pus amprenta asupra a mii de copii și tineri instituționalizați, iar realizările lor educaționale și profesionale, momentele în care vin și te strâng în brațe sau când te sună să îți povestească despre lucrurile pe care le-au reușit și să-ți mulțumească pentru că ai fost acolo, lângă ei, toate acestea ne arată că misiunea noastră are efect și, revenind la întrebarea anterioară, ne încarcă cu energie pentru a merge mai departe pe acest drum și pentru a face mai mult și mai bine.
Cum arată relația cu comunitatea? Simțiți că sunteți susținuți în misiunea voastră?
Fără îndoială! Gândiți-vă că nu am fi putut face nici 10% din toate lucrurile extraordinare pe care le-am făcut în cei aproape 9 ani de activitate fără oamenii din jurul nostru. Știți vorba aceea cu ”e nevoie de un sat întreg ca să crești un copil.” Satul nostru este comunitatea la nivel general, sunt toți oamenii extraordinari care, într-un fel sau altul, au pus umărul la proiectul acesta. Sunt voluntarii fără de care toate lucrurile de care am vorbit până acum nu ar putea exista, sunt donatorii care aleg să sprijine programul nostru, companiile care cred în noi și care vin cu un suport fantastic.
Așa am pornit totul, crezând în puterea oamenilor de a veni umăr lângă umăr și de a schimba lumea în mai bine prin efortul colectiv. Iar rezultatele arată că avem dreptate, că oamenii nu doar pot, dar vor să ajute, iar asta ne ajută să ne crească aripile tot mai mult de la an la an.
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
No comment yet, add your voice below!