Why do we need community foundations?
Sunt în ARC de aproape 8 ani și vreo 5 din ei au fost despre fundațiile comunitare, despre ce pot eu să ofer sau despre cum pot aduce plus-valoare în activitatea lor. Vă povestesc mai jos câteva din lucrurile pe care le-am învățat.
Text by George Vlas
Fundațiile Comunitare sunt parte din comunitățile în care activează și produc schimbări pozitive, prin abordarea strategică a problemelor cu care se confruntă, fie că este vorba de educație, sănătate, mediu sau cultură. Mișcarea fundațiilor a apărut ca răspuns la aceste probleme și încearcă să se conecteze la nevoile oamenilor, contribuind la îmbunătățirea unor procese sociale sau educaționale, iar, în cele din urmă, la calitatea vieții locuitorilor. Sunt organizații orientate spre comunitate și nevoile acesteia, atrag resurse locale, constituie fonduri și reinvestesc social.
Am lucrat cu fundațiile ani buni, pe două paliere: am oferit consultanță și am colectat date despre activitatea lor, pentru a trasa niște coordonate care să arate vizual impactul pe care îl au în și asupra comunităților în care trăiesc și activează. Le-am vorbit constant despre Salesforce, cum să integreze managementul datelor în viața organizației și am încercat să le arăt utilitatea datelor.
Am încercat să văd implicarea lor în comunitate și dezvoltarea ei și dintr-o altă perspectivă, una academică. M-am orientat spre un doctorat din care să reiasă importanța lor în dezvoltarea locală. Sunt foarte puține studii și cercetări care arată impactul unor astfel de organizații în România. De aceea, nevoia de a analiza această implicare este și mai mare, pentru a identifica trenduri și modele de implicare comunitară și de a îmbogăți literatura de specialitate. Există unele statistici, însă nu avem analize științifice care să ne ajute să identificăm cauzelor care au dus la un anumit comportament sau o anumită implicare. Mai mult, nu avem alte dovezi decât ceea ce poți vedea sau ceea ce este palpabil.
Un pas spre înțelegerea rolului fundațiilor în dezvoltarea comunitară a fost realizarea unui studiu în 2021. Studiul oferă o perspectivă complexă asupra dezvoltării comunitare din România, pornind de la impactul unui fond implementat și dezvoltat de fundațiile comunitare. Mai exact, ne referim la Fondul pentru un viitor mai bun în comunitate, coordonat de Federația Fundațiile Comunitare din România și finanțat de LIDL România. Fondul a fost lansat în 2020 cu 5 fundații comunitare, iar în fiecare an mai multe fundații sunt implicate.
Acest fond nu se concentrează neapărat pe nevoile comunităților în care activează fundațiile, ci urmărește să ajungă și în comunități în care activismul comunitar este la un nivel scăzut (de exemplu, Fundația Comunitară Iași implementează acest fond în Botoșani). Prin intermediul acestui fond, organizațiile încearcă să ducă spiritul comunitar mai departe, să îl dezvolte și să creeze sau adapteze practici sănătoase de implicare din comunitățile lor și în comunitățile vecine.
Fondul se concentrează pe două domenii importante: educația și mediul înconjurător. Prin proiecte de educație informală și non-formală, membrii comunității învață cum să se implice activ, cum să interacționeze și cum să fie exemple pentru ceilalți. Totodată, învață cum să protejeze mediul înconjurător, prin proiecte locale, cu potențial de propagare la un nivel mai mare. Proiectele urmăresc crearea de mai mult spațiu verde în orașele aglomerate, mai multe locuri de relaxare, conectarea educației de mediul înconjurător sau să ofere spații de interacțiune și dezvoltare pentru tinerii din comunitate, să-i determine să se implice în comunitățile lor de la vârste cât mai mici.
Fondul pentru un viitor mai bun în comunități promovează acțiuni de implicare comunitară diverse, precum amenajarea unor grădini urbane, educația prin artă, dezvoltarea competențelor digitale, crearea unor spații comunitare incluzive sau revitalizarea cartierelor unor orașe. Iar faptul că unele fundații își orientează eforturile și în afara comunităților lor este o dovadă a interesului față de ideea de comunitate în sine, de deschidere față de potențialul unor zone și dezvoltarea acestora. Și, desigur, de a capta atenția cetățenilor și a posibililor finanțatori pentru a se implica și a genera plus-valoare în comunitățile lor, creând spațiu de colaborare și dezvoltare.
Spații din orașe, poate uitate sau care nu au reprezentat interes, devin puncte de interes pentru cetățeni și autorități, pentru viitoare finanțări și pentru utilizarea spațiilor respective în scopuri diverse, cu participarea membrilor comunității. Sunt locuri în care e posibil să existe potențial de dezvoltare, să existe mecanismele necesare și oamenii potriviți, însă să lipsească resursa financiară și viziunea de a porni o „revoluție a dezvoltării”.
How Brăila Youth Hub appeared
Fundația Comunitară Galați a implementat acest fond în Brăila. Organizația și-a orientat o parte din activitate spre o altă comunitate, un alt oraș, un alt județ; din apropiere, ce-i drept, însă o comunitate străină lor. Nevoi pe care nu le cunoșteau sau le cunoșteau mai puțin, un profil comunitar străin și oameni pe care nu îi cunoșteau. În 2020, opt organizații neguvernamentale sau grupuri de inițiativă locală au răspuns apelului fundației, au abordat și propus soluții și îmbunătățiri ale sistemului educațional local și al spațiilor verzi din oraș, o conectare între cele două, reabilitarea lor și o reconectare cu oamenii.
For the first time in Braila, a youth center was opened, which brings together groups with common interests. Olympic students, who excel in fields such as astrophysics, web design, acting, personal development, programming, but also teachers and experts, who offer their time and knowledge voluntarily, benefit, with the help of this fund, from a common space where they can express their passions and develop them. Interact with other people with common interests and passions and spend their free time in a constructive way.
Centrul este un loc incluziv, care permite tinerilor din comunitatea brăileană să-și împărtășească interese comune și să se dezvolte personal și profesional.
Centrul oferă cursuri și activități de învățare non-formală, într-un mod interactiv, prin transmiterea și sedimentarea informațiilor, alternativ sistemului public de educație, cu ajutorul și implicarea directă a tinerilor. Sesiunile de învățare și atelierele sunt adaptate vârstei celor implicați, modul de abordare este unul aplicat, care vizează utilitatea lor în viața oricărui tânăr.
Ce e și mai important este că centrul își continuă activitatea și după perioada de implementare a fondului și promovează voluntariatul, caută și adună la un loc oportunități de implicare a tinerilor în comunitate, îi informează prin intermediul paginii de socializare, se implică în discuții care țin de comunitate și nevoile ei, participă la întâlniri și forumuri pentru tineri (Forumul Tinerilor din Brăila) și organizează și campanii de strângere de fonduri pentru cauze locale (rechizite școlare pentru copii fără posibilități materiale, cadouri de Crăciun).
***
Implicarea fundațiilor comunitare în astfel de zone/orașe este necesară, în mare măsură fiindcă ONG-urile de tineret devin din ce în ce mai puține, la nivel județean, la fel și oportunitățile de voluntariat și implicare civică, dialogul structurat sau cursurile de dezvoltare personală gratuite, care sunt extrem de necesare în dezvoltarea personală și profesională a tinerilor. Prin fonduri create special pentru alte comunități, fundațiile comunitare redau oamenilor speranța că se poate, că ne putem implica, indiferent că vorbim de comunitatea în care trăim zi de zi, comunitatea de care simțim că aparținem sau o comunitate pe care o avem la suflet.
***
George Vlas is a PhD student at Babeș Bolyai University in Cluj-Napoca, and his thesis focuses on the involvement of non-governmental organizations in community development.
At the Association for Community Relations, he works as a database specialist and researcher.
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
No comment yet, add your voice below!