Asociația Sexul vs Barza, fondată de Adriana Radu, se ocupă de educație, consiliere și advocacy privind drepturile și sănătatea reproductivă și sexuală. Adriana a pornit la drum cu Sexul vs Barza în 2012, când a pus bazele unui canal de Youtube cu același nume, prima platformă video online de educație sexuală din România. Acum, Sexul vs Barza are peste 500.000 de urmăritori și 70 milioane de vizionări pe Youtube și TikTok.

    Radu este și membră a plenului CES, fiind numită la începutul lui 2021 în calitate de reprezentant al societății civile. Numirea ei a fost dificilă și a stârnit controverse la momentul respectiv, însă a fost susținută de colegii de societate civilă atât din CES, cât și din afara lui.

    Radu spune că nu cunoștea CES în profunzime înainte de candidatură, însă despre mandatul ei de 4 ani, din care unul s-a scurs, spune că „e o oportunitate de a lărgi orizonturile organizației pe care o conduc, dar și a celor pe care le reprezint, nu doar cu privire la ONG-urile din CES, ci la structurile patronatelor și sindicatelor”. Spune că mulți dintre ei s-au cunoscut pentru prima dată în acest for tripartit și că a ajuns mult mai aproape de procesul legislativ din România, pe toate domeniile.

    Mai adaugă și că „e important că suntem acolo și învăț foarte mult de la colegii mei, o parte din care au mai multă experiență. Îmi dau seama că unii dintre ei poartă în paralel discuții pe anumite proiecte de acte normative la nivelul Parlamentului sau Guvernului, mai strâns și mai consecvent – au o practică mai îndelungată în acest sens.”

    Colaborarea cu alți colegi din CES vine și cu alte beneficii pentru organizațiile neguvernamentale care sunt prezente acolo. Există reprezentanți din CES care au experiența mai multor mandate sau o experiență mai vastă în domeniul lor de activitate. Aceste aspecte vin ca un bonus de creștere a capacității interne a ONG-urilor. 

    Comunicarea în cadrul CES

    Comunicarea e instituțională, prin plenul CES, unde sunt prezenți reprezentanți din patronate, sindicate și societate civilă. 

    Despre comunicarea cu zona ONG pe care o reprezintă, Radu spune: „Mă străduiesc să mă consult cu colegele din Coaliția pentru Egalitate de Gen și cu rețelele extinse de fiecare dată când vin propuneri legislative care au legătură cu zona noastră de acțiune, pentru a reprezenta corect interesele noastre comune, acesta fiind rolul meu primar în CES. În același timp, e important să vedem că actele care vin la CES, asupra cărora noi vrem să avem influență, reflectă în mare și cât de mult discutăm cu factorul politic, în general. Cu cât avem mai multe discuții cu care suntem la curent sau pe care le provocăm chiar, cu atât sunt mai multe rezultate care ajung și la CES.”

    Descoperiri 

    Având în minte plaja largă de teme sub umbrela drepturilor femeilor,  Adriana a constatat în decursul primului an de mandat că există o diferență între temele abordate la nivel de Parlament și Guvern și temele abordate la nivel de organizații. În același timp, deși proporția propunerilor legislative pe tema ei de lucru nu este cea mai mare, totuși, atunci când se regăsesc pe ordinea de zi, aceste propuneri sunt printre cele mai dezbătute în plenul CES. 

    Succese 

    Comunicarea cu sindicatele și patronatele a însemnat și un succes comun: pe 28 decembrie 2021, Plenul Consiliului Economic și Social a adoptat un punct de vedere prin care recomandă adoptarea Convenției Organizației Mondiale a Muncii nr. 190 pentru Eliminarea Violenței și Hărțuirii în Lumea Muncii și implementarea recomandării OIM nr. 206. Punctul de vedere a fost realizat, în calitate de coraportorii, de Adriana Radu și de Liviu Apostoiu (Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”). CES s-a sesizat în urma solicitării A.L.E.G., organizație membră în Coaliția pentru Egalitate de Gen, alături de Asociația Sexul vs Barza. 

    Cum se poate realiza coalizarea de ONG-uri la nivel macro?

    „Ideea de reprezentare e bună, dar are anumite limite”, spune Adriana. „Eu sunt OK cu faptul că unele organizații se concentrează doar pe a face treabă bună și concretă la nivelul la care sunt ei, în misiunea lor. Poate ele nu au capacitatea de a fi implicate în procese de advocacy și totuși să aibă impact concret mai ridicat decât ani de advocacy pe o anumită temă pe care nu există consens în societate sau interes politic. 

    Mai departe, ideea de coalizare și de construcție a unei voci comune la nivelul sectorului este foarte atrăgătoare, dar atrage cu sine niște întrebări și obstacole care trebuie adresate în primă fază. De exemplu, pe zona de drepturile femeilor, finanțările sunt limitate. Acest lucru înseamnă că e de înțeles că multe organizațiilor se vor concentra pe propria lor sustenabilitate și pe propria muncă, înainte să facă advocacy, de exemplu.

    A fi în CES e o poziție privilegiată, poți să îți expui punctele de vedere și de a face advocacy. Însă, în general, în sectorul drepturilor femeilor și drepturile reproductive și sexuale, nu există decât puține finanțări pentru advocacy și rar core funding. Iar a face advocacy fără fonduri înseamnă a te angaja la muncă neplătită timp de mulți ani. A face advocacy pe bune implică a acumula multă informație, a fi prezent la multe schimburi și discuții, multă responsabilitate. Ca să poți face asta, trebuie întâi să îți construiești și atragi resursele, în sine altă muncă grea.

    Pentru mine, e asumat să fac advocacy, consiliere, educație online și toate activitățile de la Asociația Sexul vs Barza. Din fericire, avem din ce în ce mai multe fonduri și în ultimii 2 ani am putut preda din responsabilități. Dar nu am găsit rețeta perfectă aici. Totul este încă în faza de test.”

    Ar putea crește rolul CES?

    „Cred că dacă ar exista un aparat administrativ mai mare, el ar putea contribui la urmărirea avizelor de la CES. Astfel s-ar putea face o mai bună evaluare de impact. Având în vedere că e o structură reprezentativă, cred că toți membrii sunt interesați să vedem ce se întâmplă cu avizele mai departe și cred că, momentan, această capacitate este egală cu capacitatea fiecărei federații în parte – fie ea patronală, sindicală sau de ONG-uri. Dacă aparatul administrativ lărgit al CES ar prelua cel puțin o parte din această responsabilitate, asta însemna un pas bun în egalizarea resurselor de monitorizare legislativă a fiecărei structuri reprezentate în Plenul CES.”