Alexandru Manda, elevul care a dat burse
Până la vârsta de 14 ani, Alexandru Manda a văzut multe: elevi dați cu capul de tablă de către profesori, colegi bătuți cu rigla peste degete, copii “batjocoriți, cred că nu exagerez când spun asta”, ale căror voci nu se auzeau de zgomotul produs de autorități ostile, care în loc să protejeze drepturile școlarilor, le încălcau cu nonșalanță.
Atunci, Alexandru a co-fondat, împreună cu alți câțiva colegi, Asociația Elevilor din Constanța și s-a înhămat la o luptă pe care a câștigat-o, bătălie cu bătălie, împotriva fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, împotriva Consiliului Județean al Constanței și, într-un final, împotriva Ministerului Educației. “Pentru că am vrut să arăt că și elevii pot fi niște agenți ai schimbării.”
De Lina Vdovîi
“Nevoia de a ieși din linie am simțit-o de mic, pentru că parte din educația pe care am primit-o eu de la părinții mei a fost să nu accept să mi se încalce drepturile, să nu accept să nu fiu luat în considerare, să fiu conștient că sunt cetățean”, spune Alexandru. Iar părinții lui i-au oferit această educație civică fără a fi ei înșiși activiști. “Sunt, pur și simplu, niște cetățeni conștienți că avem niște drepturi, iar autoritățile sunt obligate să le respecte.”
Dreptul la transport
Iar în 2013, când Alexandru și-a dat seama că Primăria Constanța, condusă de Radu Mazăre, nu-i respecta dreptul la decontarea transportului local, a decis să “iasă din linie”. Articolul 84(1) din Legea Educației nr. 1/2011 stipula că elevii beneficiau de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. Consiliul Local și Primăria Constanța refuzau să respecte legea.
La vremea aceea, elevul era membru al Consiliul Județean al Elevilor din Constanța, o structură aflată sub coordonarea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ). Atunci când a mers, împreună cu câțiva colegi, la ISJ să ceară sprijin în acest demers, au fost ignorați. Apoi, când au dat un comunicat de presă prin care au cerut primăriei să respecte legea, ISJ-ul le-a transmis să nu mai comunice fără aprobarea instituției.
“A fost un trigger care ne-a determinat să punem bazele unei organizații independente care să ne ofere cadrul legal pentru a reprezenta elevii.” Și motivul pentru care Alexandru își petrecea serile pe Internet, în clasa a IX-a, căutând modele de plângeri penale și sesizări de conflict de interese.
Plângerea penală era împotriva fostului primar Radu Mazăre pentru prejudiciul cauzat elevilor, depusă în 2015 la Direcția Naționala Anticorupție. Sesizarea de conflict de interese, depusă la Agenția Națională de Integritate, era pe numele Inspectorului școlar de la acea vreme care, cu o mână, conducea Inspectoratul, iar cu alta, vota împotriva acordării reducerii la transport pentru elevi, în calitatea sa de consilier local.
“Toată lumea ne întreba dacă nu ne era frică”, își amintește Alexandru. Spune că nu erau pe deplin conștienți de amploarea faptelor lor. “La acel moment, au existat numeroase tentative de a ne reduce la tăcere, inclusiv din partea ISJ, care ne trimitea controale la școală, prin care încerca să găsească informații despre noi. Unui coleg i-au publicat într-un ziar local notele. A fost făcut public faptul că a luat 3 la franceza. În cazul meu, directoarea școlii, profesoara mea de fizică, a chemat-o pe mama la școală să îi spună că dacă nu renunț la acțiunile mele, ea nu mă va trece la fizica.”
După un an și jumătate, școlarii și-au câștigat bătălia. La zece zile de la organizarea unei conferințe de presă în fața DNA, la care au invitat toate televiziunile din țară și, în urma căreia un ziar olandez a relatat despre elevii care se luptau cu “primarul Playboy”, Consiliul Local a votat pentru respectarea legii.
“Pentru noi, niște copii de 15 ani, a fost un moment foarte important.” În primele nouă luni de la adoptarea Hotărârii Locale, elevii din Constanța au economisit aproximativ 150.000 de euro.
Dreptul la burse
Apoi s-au ocupat de alte drepturi încălcate – acordarea burselor școlare de merit sau sociale și asigurarea manualelor gratuite pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a.
Deși erau prevăzute în Legea Educației, Primăria Municipiului Constanța refuza să aloce fonduri pentru burse, justificându-și decizia prin existența unui “poate” în textul legii. Asociația Elevilor din Constanța a refuzat să accepte că “elevii pot beneficia” e o scuză demnă de o autoritate publică, așa că au trimis memorii la Guvern și la Ministerul Educației și au dat în judecată Consiliul Local.
“Mergeam la bunicii mei, care locuiau lângă Constanța, și vedeam copii care în loc să meargă la școală, erau la muncile câmpului sau cu animalele pe câmp”, își amintește Alexandru. “Mi se părea super nedrept și trist și mi-am dat seama că asta nu e ok. Am vrut să contribui ca aceste lucruri să nu mai existe.”
Bursele pentru elevi a fost un moment declanșator pentru activitatea ulterioară a lui Alexandru, pentru că după absolvirea liceului, când a ajuns la București, a elaborat, împreună cu Avocatul Poporului, primul raport național privind respectarea dreptului constituțional de acordare a burselor școlare.
“Studiul a arătat că peste 95% din localitățile din România încalcă acest drept al elevilor la bursele școlare”, spune Alexandru. “Am demarat o campanie de advocacy în urma căreia Guvernul a început să aloce bani în bugetul național pentru ca la nivel național să existe un cuantum minim al burselor. Să existe o bursă minimă la nivel național. Cele mai multe localități acorda azi burse pentru că primesc banii din bugetul de stat.”
În 2015, după primul termen de judecată, Consiliul Local Constanța s-a reunit în ședință extraordinară pentru a revizui bugetul pentru anul respectiv. După opt luni de presiune publică, aleșii locali au ajuns la concluzia că elevii constănțeni “pot” beneficia de burse. Primul fond de burse a fost de 200.000 de lei, iar când și-a încheiat Alexandru viața de elev, în 2018, fondul de burse crescuse, succesiv, până la 9 milioane de lei. “De la 25 de lei pe lună per elev la burse de până la 300 de lei.”
Când se gândește la primele luni după înființarea Asociației pentru Elevi, Alexandru își amintește cum cei care-i puneau la îndoială voința și capacitatea de a lupta pentru drepturile elevilor erau chiar colegii săi. La primul protest din istoria organizației au venit șapte elevi. De ce? “Pentru că ceea ce se propaga despre noi, inclusiv în școli, era că <<lasă-i, mă, și pe ăștia, că sunt niște visători, niște elevi problemă, ieșiți din rând. Nu vă asociați cu ei>>. Mesaj propagat de către profesori. Mă rănea cel mai tare neîncrederea din partea celor pentru care și alături de care voiam să facem ceva. Au fost inclusiv colegi elevi care râdeau de noi că de ce nu suntem la un pub. Sau care refuzau să se asocieze cu noi pentru că le era frică de profesori.”
După primele victorii însă, lucrurile s-au schimbat, iar elevii din organizație au putut vedea un sprijin real și sigur atât din partea colegilor, cât și a profesorilor. “Le-am arătat că elevii, tinerii, pot fi un agent al schimbării.”
Dreptul la manuale gratuite
“Dacă întrebi acum un elev de clasa a XI-a sau a XII-a, îți va spune că e perfect normal să primească gratuit manualele școlare. Dar acest lucru nu se întâmpla până în toamna lui 2016”, spune Alexandru.
Atunci, elevii constănțeni au constatat că Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECȘ) interpreta în mod abuziv Legea Educației, al cărei articol 69 stipula clar dreptul elevilor din învățământul liceal superior de stat la manuale școlare gratuite. În realitate, cheltuielile familiilor pe manuale se ridicau la 200 de lei per elev, iar din această “scăpare” au avut de profitat editurile, care încasaseră, timp de patru ani, 240 de milioane de lei.
La început, Asociația, alături de Consiliul Național al Elevilor, a discutat și negociat cu MECȘ. În primă instanță, Guvernul și-a asumat prin Hotărâre de Guvern să deconteze parțial costul manualelor, însă câteva luni mai târziu, poziția oficială a MECȘ s-a schimbat și conducerea Ministerului a negat dreptul elevilor la manuale gratuite.
După ce au sesizat, fără succes, inclusiv Avocatul Poporului, copiii s-au înverșunat și au dat în judecată Ministerul. O decizie definitivă a Curții de Apel Constanța le-a dat dreptate elevilor și a constatat că Ministerul făcuse abuz de putere în interpretarea Legii Educației.
După absolvirea liceului, Alexandru a venit la București, unde a studiat dreptul. O vreme, a fost angajat la Societatea Academică din România, unde a coordonat proiectul “Școli curate”, o inițiativă de promovare a bunei guvernări în educație la firul ierbii. În 2021, a fost desemnat Tânărul European al Anului, iar în prezent este reprezentantul României în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei. “Anii ăia m-au pregătit enorm și m-au ajutat să fiu cine sunt astăzi.”
Fotografii din arhiva lui Alexandru Manda
ALTE ARTICOLE
FOLLOW US
#cronicidefilantropie
1 Comment
Felicitari Alexandru.
As dori sa știu ce faci 8n prezent
Presupun ca ai absolvit o facultate, poate DREPTUL?