Prin cercurile de donatori din diaspora, românii susțin cauze din țară și încheagă comunități. 

Din România pleacă 200.000 de români în fiecare an. Unii pun în bagaje fotografii, amintiri, poate cu speranța că se vor întoarce mai devreme decât mai târziu, poate doar ca să rămână aproape de casă. Unii își iau întreaga familie și se rup (aproape) total de ce se întâmplă aici. Iar alții iau cu ei Cercurile de donatori.

Cercurile de donatori reprezintă o cale de a rămâne conectat la realitățile de acasă și, mai ales, de a oferi o mână de ajutor. Funcționează ca punți între donatori și organizații, dar și în interiorul comunității respective. 

Cercurile de Donatori au pornit în România în 2013, după ce Mădălina Marcu, de la Asociația pentru Relații Comunitare a văzut modelul evenimentului într-o vizită în Marea Britanie. Poate părea o ieșire obișnuită cu prietenii la un pahar de vin sau o ocazie foarte bună de networking. Atât că nu e doar o ieșire informală – la Cercurile de donatori, participanții știu că pot fi parte din povestea unui ONG care caută fonduri ca să ducă la capăt un proiect. 

Formatul e unul standard – trei organizații își prezintă proiectul printr-un ambasador, oamenii pot pune întrebări de lămurire despre proiect, apoi donatorii din sală licitează donații. Aici începe magia. Cineva donează 100 de lei, apoi altcineva îi urmează, apoi a treia persoană spune că va dubla donațiile unei a patra persoane. Apoi alt donator spune că va dona 300 dacă alți 3 donează câte 50. Se râde mult, orice urmă de tensiune se risipește, chiar dacă mulți donatori vin direct de la muncă. Se strâng și destui bani, într-un timp scurt. 

Unele Cercurile de donatori din țară au deja 7 ani de existență. Unele dintre ele au reușit să strângă enorm de mulți bani, cum ar fi Cercul de Donatori organizat de Friends for Friends, unde s-au strâns peste 18.000 de euro într-o singură seară pentru proiecte de jurnalism independent, în 2018. La Cercul Donatorilor organizat de Fundația Comunitară Brașov, din noiembrie 2019, echipa Cercului de donatori a strâns 73.710 de lei (din care 10% pentru cheltuielile de organizare) pentru 3 proiecte locale.

Ioana Traistă și cu Cătălin Gheorghe trăiesc în Bruxelles. Amândoi au o istorie consistentă de lucru în organizații neguvernamentale în țară. Cătălin a fost colegul nostru la ARC, una din cele trei persoane care au înființat organizația în 2001, iar Ioana a lucrat la Fundația PACT, care activează comunități din sudul României. Am vorbit despre cum a apărut primul Cerc de donatori din diaspora, cel organizat de ei la Bruxelles. Apoi, am vrut să înțelegem de ce o organizație din țară ar lua legătura cu o inițiativă din diaspora, de ce ar bate mii de kilometri să ajungă să își prezinte cauza unor comunități care nu sunt afectate direct de munca lor.

În primul rând, de unde a pornit primul Cerc pentru diaspora românească din Bruxelles?

Motivația românilor de afară ține de faptul că sunt într-o comunitate de oameni care vor să schimbe ceva. „E important să simți că aparții unei comunități și că ai lucruri în comun, să împărtăsești valori comune. Iar împreună ajungem să ne îndeplinim obiectivul, că nu e vorba de sumă, e despre faptul că împreună putem să facem lucrul ăsta.

Când ești departe de casă, nu ai multe modalități să te implici. Poți voluntaria, dar voluntariatul de la distanță doar pune, de multe ori, presiune suplimentară pe organizație, care, dacă vrea să nu te piardă, trebuie să creeze un program de voluntariat sau activități dedicate pentru voluntari la distanță. Poți să te duci o dată pe an, de două ori, dar mai mult de atât nu poți. Aici intervine donația, care pentru noi este o modalitate de implicare civică. Îți canalizezi resursele pentru a susține organizații acolo unde doare cel mai tare, la sustenabilitate”, povestește Ioana.

O altă variantă este să găsești un mecanism de implicare care are infrastructura pregătită pentru a dona, care deja a făcut munca de cercetare în locul tău, care știe că un ONG e transparent, serios și că poate acționa să rezolve o problemă – adică ce face un cerc. Iar tu, ca donator, să vii și să sprijini cu încredere.

Iar pentru organizații? Înseamnă comunități de donatori la care ai fi ajuns foarte greu, dar pe care îi poți activa mai ușor când puntea de încredere e făcută deja de cerc.

„Cercul aduce comunitatea împreună, exact ca în țară, dar poate are efecte mai puternice. Suntem departe de casă, câteodată e greu să ai contact cu organizații din țara din cauza distanței, dacă le aduci aici se reduce distanta fizică și teama de a dona.

E și partea de creare a unei comunități. Există o bulă care se adună și face lucruri, se implică în activități civice. Ne întâlnim cu ei și la alte evenimente. Sunt oameni care vor să schimbe ceva, să se implice. Cercul îi aduce mai aproape.”

Ioana face o observatie clară: ei fac filantropie, nu caritate. În momentul în care aleg o organizație pe care să o invite la Cerc, se uită la capacitatea ei de a schimba sisteme. „Pe principiul nu dăm portocale la copii, ci facem lucruri care îi ajută pe termen lung”, continuă ea. 

De aici, ei nu pun condiții la felul în care vor fi folosiți banii în interiorul proiectului – clasicele procente care să acopere salarii/protocol/funcționare care să nu depășească X% din totalul finanțării. Finanțările de la Cerc nu pun presiune administrativă suplimentară pe ONG. Organizațiile aplică cu un proiect nou sau cu un proiect pe care îl derulează deja și, de obicei, sunt din domenii ca educație civică, democrație, presă independentă, dezvoltare comunitară, drepturile minorităților. Filantropie „non sexy”, cum a numit-o Ioana, genul de cauze care nu stârnesc la fel de multă emoție ca cele de social sau sănătate, de exemplu. Din experiența noastră la ARC, în domeniile de mai sus activează mai multe organizații care lucrează mai degrabă la firul ierbii. Pentru ele, 2.000-5.000 de euro au un impact semnificativ și, pe deasupra, au și portița de intrare către un public nou.

După ce s-a deschis portița asta, relația se păstrează – donatorii primesc rapoarte despre cheltuieli pentru transparență. Donatorii devin conștienți de efectele donațiilor lor – cum să doneze, unde să doneze. Adică e și o parte de educație filantropică, apropo de nu facem caritate. Cercul încurajează organizațiile să construiască o relație de durată cu donatorii, să o cultive și să îi țină aproape pe cei care sunt foarte departe de țară.

Filantropie „non sexy”

Pentru Cătălin Gheorghe, cercurile înseamnă ocazii de finanțare care chiar fac diferența pentru organizație. E o discuție conștientă pe care o au organizatorii cercului din Bruxelles când vine vorba de selectarea cauzelor. Organizațiile care vin sunt de obicei cele care lucrează la firul ierbii, direct cu beneficiari, care rezolvă niște probleme concrete dintr-o comunitate. Până acum, Cercul Donatorilor Bruxelles a selectat mai ales cauze „non sexy” care lucrează la firul ierbii.

Sună cinic să cataloghezi o cauză sexy sau nu, dar are sens. De obicei, cauzele către care e cel mai ușor să donezi sunt cele sociale, de educație sau de sănătate. Un donator se poate conecta emoțional mai ușor la problema „copiii au nevoie de o masă caldă la școală ca să poată să se țină de studii”. Problemele mai degrabă abstracte, a căror rezolvare nu are un efect imediat, cum ar fi lipsa educației civice sau a educației sexuale și efectele pe care le au asupra unei societăți pe de-a întregul, sunt de cele mai multe cele care nu primesc la fel de multă finanțare. Sunt cele care nu sunt considerate neapărat urgențe. O masă lipsă e urgentă față de lipsa educației despre democrație, de exemplu. Asta nu înseamnă că nu sunt la fel de importante pentru sănătatea unei societăți.

Cătălin îmi spune că targetul este de obicei setat la 2.000 de euro per proiect, pe care l-au depășit cu succes de fiecare dată. Suma medie strânsă ajunge astfel să fie undeva la 2.200-2.500 de euro pentru fiecare ONG prezent. Cercul din Bruxelles a pornit în 2017, iar la primele patru ediții au strâns aproximativ 40.000 de euro pentru 12 inițiative din România. 

Cine donează sumele acestea la Bruxelles?

De obicei, cele 65-70 de persoane prezente la Cerc se împart în 3 categorii mari. În prima categorie, donatorii au un atașament față de misiunea organizației invitate – de exemplu, când Sexul vs Barza a fost prezent, “am avut oameni care voiau neapărat să doneze pentru educație sexuală”, spune Cătălin. Apoi, sunt donatorii emoționali – îi impresionează cauza prezentată și simt că trebuie neapărat să doneze. E o nevoie intrinsecă de a rezolva o problemă. Iar în ultima grupă sunt cei care donează pentru participare. Din experiența lor, primele 2 grupuri sunt cele mai numeroase și donează cel mai mult, iar grupul al 3-lea e cel format din oameni care tot revin la evenimente.

Cum arată un profil al donatorului?

„Donatorul e femeie, cred că lucrează mai degrabă în instituțiile europene sau asociate, are cam 30-40 de ani, 5-8 ani de când a plecat din țară. Donatorii sunt oameni cu atașament mare față de România, dar nu mai au legături directe atât de constante și solide ca să facă propriile donații. Faptul că noi le propunem cauze verificate îi ajută”, spune Cătălin.

Cercurile de Donatori din diaspora au început să apară după succesul celui din Bruxelles. Este și cazul cercului de la Londra, care a avut până acum 2 evenimente cu niște numere record de participanți – prima ediție cu 70 de persoane în sală, iar la a doua aproape 100. Am stat de vorbă cu Rareș Pamfil, inițiatorul proiectului din Anglia.

Cum creezi o comunitate

Rareș a participat acum 4 ani la INSPIRE, un curs de formare pentru consilieri filantropici organizat de ARC, unde a aflat mai multe despre The Funding Network (TFN), umbrela sub care se organizează toate Cercurile de donatori în Anglia. Momentul a venit la fix pentru Rareș, care căuta de mult timp o metodă prin care să fie mai aproape de cauzele din România, dar care să îi permită să aibă timp și pentru jobul și viața lui din Londra.

„Mă preocupă filantropia. La începutul carierei, am studiat despre antreprenoriatul social la universitate și mi-am scris disertația despre fundațiile din SUA, cum acestea iau decizii, cum iși măsoară impactul, și cum fac planificare strategică. Am lucrat în fundația unei familii din Londra și la biroul Ashoka din Washington, unde desfășuram proiecte pentru fundații.

Văzând ce cultură a donațiilor caritabile există în America și Anglia, am zis că există un potențial mare să creștem donațiile și în Romania. Sprijinirea ONGurilor din România, chiar și a celor foarte mici, e foarte importantă pentru că la problemele de nișă îți trebuie întotdeauna o intervenție mai specializată, mai la firul ierbii. Cercul e un mod prin care cei din diasporă pot face ceva pentru România fără să își schimbe jobul, e un bun prim pas ca să facă ceva pentru România fără să se întoarcă acasă.”

După ce au văzut rezultatele cercului de donatori de la Bruxelles, Rareș și echipa au organizat Cercul din Londra, care s-a întâmplat simultan cu al doilea eveniment din Bruxelles, pe 14 iunie 2018. Mesajul era clar – diaspora e o forță care poate să lucreze împreună pentru România, chiar dacă îi separă mii de kilometri.

Primul Cerc de Donatori Londra a adunat 70 de persoane. Nu e deloc un lucru mic când te gândești că acei oameni au fost aduși împreună de 3 persoane, echipa principală a evenimentului. Prietenii au sunat prieteni, unii prieteni au sunat personalități, alți prieteni aveau legătură cu rețele de români din Londra, cum ar fi GRASP, LSRS, Institutul Cultural Român, Fundația Rațiu. Primul eveniment a pornit cu dreptul și datorită apropierii de TFN și de fundația Frederick Mulder, fondatorul TFN, care a donat prima mie de lire, dar și cu ajutorul donațiilor venite din partea personalităților românești stabilite la Londra, precum Nicolae Rațiu.

Să miști acul suficient cât să duci la o schimbare

Cercurile nu sunt doar despre bani. Ele ar putea să devină o rampă de lansare pentru un ONG care lucrează la firul ierbii, să ajungă să cunoască mai mulți donatori, să se cunoască cu alți oameni care îi pot sprijini activitatea, nu doar financiar. Să miște acul nu doar cât să strângă fonduri, dar și cât să genereze schimbare socială și să își împlinească misiunea.

Un ONG care vine să își prezinte cauza la Cerc nu beneficiază doar de sume strânse în seara evenimentului. E mai degrabă vorba de o imersiune într-o comunitate în care nu ai acces zi de zi; de exemplu, românii din Londra sunt suficient de familiarizați cu cultura donării și cultura filantropiei, așa că primul pas spre ei e ca și făcut. O organizație participantă are ocazia să ajungă în mijlocul unui public de donatori care nu a mai auzit de ea, dar care e prezent acolo cu mintea deschisă să o ajute. Ai ocazia să aranjezi întâlniri cu organizații similare din Londra, să încerci să faci un schimb de experiență cu ele. Poți să păstrezi o legătură pe viitor cu românii din diaspora care sunt relevanți pentru activitatea pe care o desfășori. Apoi ai ocazia să primești o experiență frumoasă la Londra, să vizitezi Tate Modern, să te întorci cu o perspectivă nouă asupra activității tale de acasă.

Sunt două exemple foarte grăitoare de organizații care au realizat mai mult decât fundraising la cerc. Primul exemplu e Asociația Love for Life, fondată de Raluca Ciulei. Raluca a lăsat o carieră de data scientist în Elveția pentru a lucra cu elevi și profesori de la sate pe activități de educație non-formală. Dezvoltă suporturi de curs și activități pentru profesori și a făcut un marș de 1.200 km pentru a face mai vizibilă problemele elevilor din sate. Organizația lucrează la firul ierbii, iar Raluca e singura persoană full time din asociație, așa că tot efortul de fundraising cade pe umerii ei. După Cercul de Donatori Londra, unde și-a prezentat cauza, a strâns fonduri și organizația ei a primit doi donatori care au dorit să contribuie financiar și după eveniment, unul dintre ei fiind Nicolae Rațiu, iar celălalt chiar Rareș. 

Susținerea de atunci, dar și de după eveniment, a însemnat creșterea capacității de fundraising și conectarea cu alte rețele. A fost o oportunitate pentru organizație să crească, să se apropie un pic mai mult de împlinirea misiunii și să uite pentru o perioadă de grija finanțării.

Fundația ADEPT e un alt exemplu despre cum intervenția Cercului poate să schimbe cursul unui ONG. Fundația a participat la a doua ediție, unde a strâns 3000 de lire de la donatorii prezenți în sală. În aceeași perioadă în care membrii ADEPT își prezentau cauza pe scenă, erau în concurs pentru un grant de 30.000 de euro pentru care aveau nevoie de cât mai multe voturi de la public. După eveniment, organizatorii cercului au trimis tuturor participanților un mesaj de mulțumire, dar și o rugăminte – să voteze pentru ADEPT ca să acceseze grantul. De aici, oamenii au votat și și-au luat timp să își roage prietenii să voteze. În final, ADEPT a primit grantul.

O miză e crearea unei rețele

Succesul evenimentelor înseamnă și multe teme de gândire pentru organizatori. Cum se poate scala evenimentul? Cum legăm alte tipuri de rețele din fiecare țară între ele, cum ar fi bisericile, școlile și teatrele în română, care strâng și ele fonduri pentru țară?

În perioada asta, se mai pune și problema de cum ții comunitatea aproape în situații de criză majoră, cum e cea provocată de Covid-19. Când fiecare se izolează pentru propriul bine, cum îi aduci împreună? Unul din răspunsuri e crearea unei rețele formale de Cercuri de Donatori ale grupurilor din diaspora românească.

„Cea mai importantă oportunitatea adusă de Covid-19 e să ne răspundem la întrebarea: ce vrem să facem cu rețeaua cercurilor. Mișcarea e la început, dar dacă ne-ar fi clar cum vrem să lucrăm împreună pe viitor, toate cercurile, ne va fi mai ușor să reacționăm când se va repeta o situație similară cu criza Covid. Să vedem unde mergem cu rețeaua că sunt deja 8 grupuri”, spune Ioana Traistă.

Toate cercurile de diaspora se consultă, împart materiale și idei în așa fel încât evenimentele să meargă lin, iar organizatorii lor să nu le reinventeze de fiecare dată. Însă scopul rețelei e mai profund decât o simplă coordonare – ar putea deveni un mijloc de răspuns rapid în caz de criză și un mod de susținere strategic pentru organizațiile din țară, pe care îl pot include chiar și în strategii de fundraising.

Probabil că cea mai importantă întrebare e cum se leagă rețeaua de cercuri de donatori din diaspora, astfel încât impactul lor să fie simțit la nivelul societății din țară. Să miște acul, cum spunea Rareș. Cercurile din diaspora vor apărea în continuare și provocarea este să găsească modul și obiectivele de lucru împreună. Toți organizatorii se știu între ei, schimbă idei, se aud des și își trimit materiale și idei de la unul la altul, așa că e doar o chestiune de timp până când vom avea o rețea în adevăratul sens al cuvântului.

Pentru organizații, cercurile le conectează și le ajută să să acceseze un public care altfel nu ar avea contact direct cu România. Ăsta e unul din motivele pentru care al doilea Cerc de Donatori Londra a avut loc în engleză – nu au vrut să restricționeze accesul nimănui, ba chiar au încurajat pe oricine să participe.

Românii plecați din țară sunt deseori un public care pare inaccesibil pentru ONG-urile din România, din cauza distanței, din cauza lipsei de comunicare onestă cu diaspora sau din cauza capacității reduse a  organizației de a face fundraising în afara granițelor. Dar diaspora e o resursă valoroasă, de care ne dăm seama din ce în ce mai mult, nu doar din punct de vedere al fundraisingului. Sunt persoane cu experiența traiului într-o altă țară, care asimilează o cultură străină, care trăiesc momente personale și profesionale pe care, poate, nu le-ar trăi în România. Toate aceste lucruri înseamnă un public mai conștient de puterea implicării lor, mai responsabil și, de ce nu, cu o situație materială mai bună decât în țară.

Pentru milioanele de români care locuiesc în afara țării, Cercurile pot deveni un mod prin care să se adune și să simtă un sentiment de familiaritate. Să se simtă acasă pentru o seară. Aceste evenimente au ocazia să reușească lucruri care ar fi poate mai dificile de făcut din țară: să conecteze și să reconecteze românii cu ce au lăsat în urmă și, mai ales, să simtă că pot oferi un ajutor vital celor rămași.