Skip to content
Sursa: Pagina de Facebook Pe Stop

Ce nu va mai fi la fel

Revenirea la „normalitate”, în sensul pe care-l știam dinainte de pandemie, nu e posibilă. La ce renunță și ce câștigă industria binelui?

Dincolo de adaptările de moment, impuse de starea de urgență, rămân practici, mijloace, dar și cauze noi. Am întrebat mai multe organizații despre schimbările de durată care au intervenit în activitatea lor. Așadar, ce rămâne după ce pandemia trece?

 

Iuliana Meseșan, Fundația Motivation România:

„Din dorința de a rămâne alături de beneficiarii noștri, am gândit programe de sprijin la distanță și ne-am împrietenit cu întâlnirile în mediul online. Sesiunile online pe teme de viață activă și menținerea sănătății pentru utilizatorii de scaune rulante cu leziuni medulare vor fi și de acum înainte un bun canal de comunicare și de sprijin pentru oamenii care nu pot ajunge fizic la evenimentele noastre. Echipa #Motivation, care include instructori de viață independentă – ei înșiși utilizatori de scaune rulante, și kinetoterapeuți, va continua să #schimbevieți în bine și prin acest tip de activitate. Aplicația mobilă MotiActiv și telefonul utilizatorului de scaun rulant 0800 030 762, apelabil gratuit, rămân, în continuare, resurse de sfaturi pentru o viață independentă în scaun rulant.”

 

Irina Vasilescu, Pe Stop: 

„Pandemia ne-a arătat fețele complexe și cumplite ale sărăciei. Mereu am avut în vedere faptul că sărăcia menstruală este doar o mică fațetă a unei probleme sistemice. Totuși, după ce ne-am mobilizat anul trecut pentru a acorda sprijin de urgență familiilor cu care lucrăm și am aflat mai multe despre situațiile lor, a devenit limpede că singura soluție pentru lupta eficientă cu sărăcia este abordarea ei pe toate palierele: educațional, social, sanitar, economic etc.”

 

Silvia Boeriu, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

„Cred că ne vom gândi de mai multe ori înainte de a organiza evenimente mari, cu multe persoane, în interior, atunci când condițiile legate de pandemie vor fi mai permisive. Spre exemplu, acum că ne-am adaptat cu transformarea celui mai mare eveniment al nostru – Gala Premiilor Participării Publice – într-un eveniment itinerant, în locul formatului de eveniment singular cu mulți invitați în interior, cred că preferința va rămâne și în continuare pentru evenimente offline de dimensiuni mai mici. Totodată, cred că au crescut dozele de entuziasm în echipă că am reînceput de ceva vreme să avem la fel de multe întâlniri offline cu persoanele, grupurile și organizațiile cu care lucrăm. Ce s-a schimbat este, cred, faptul că apreciem mai mult ca înainte că ne putem vedea offline cu oameni și că nu am ajuns în punctul în care online-ul să ne definească cu totul modul în care interacționăm unii cu alții.”

 

Andra Munteanu, Narada: 

„Pentru noi pandemia a fost un ultra-catalizator, a fost nevoie să creștem într-un an cât în șapte, așadar asta am făcut. Ne-am dublat comunitatea de voluntari peste noapte, am angajat oameni în echipă cu fiecare lună care a trecut și cel mai important, am reușit să ajungem la mii de copii și profesori, pentru nevoile urgente în educație pe care le aveau. Ce altceva poate să facă o unitate de primiri urgențe în educație, decât să crească rapid pe măsura numărului de copii în serviciul cărora există?”

 

Sabina Antoci, Senior Program Manager, Fundația Vodafone: 

„Uitându-ne în perspectiva post-pandemică, lecțiile pe care le-am integrat în cele 15 luni diferite față de dinamica în care operam reflectă:

1. Sustenabilitate la nivel micro: 

– grija față de echipă și întărirea rezilienței într-un sistem nou de desfășurare a activității, hibrid (remote & office);

– apreciem perspectiva pe termen lung în modul în care gestionăm portofoliul

organizațional, navigăm în planurile profesionale și acordăm prioritate acțiunilor de întreprins;

– integrarea inovației în modul de lucru ca oportunitate generată de pandemie;

– migrarea unei părți a activității în mediul online și folosirea soluțiilor digitale inteligente pentru a fluidiza și optimiza procese;

2. Sustenabilitate la nivel societal:

– dezvoltarea și angajarea în inițiative ample, proactive, ce vizează incluziunea socială, bazate pe relații interactive cu alți actori, de colaborare și implicare reciprocă;

3. Sustenabilitate sistemică:

– angajarea unui dialog frecvent și consistent cu autoritățile publice pentru a explora

acțiuni care rezolvă provocările comunităților noastre, în condițiile experimentării unor crize similare, cu atât mai mult cu cât pandemia ne-a arătat cât de vulnerabil este sistemul în care operează nu doar mediul ONG, cât și comunitatea extinsă;

 

Diana Păiuș, Fundația Serviciilor Sociale Bethany: 

„Pe plan intern, cred că pandemia a eficientizat anumite procese de lucru, forțând o automatizare și o digitalizare a instrumentelor de lucru, odată cu flexibilizarea orelor de muncă și a cadrului de derulare a activității. Am observat un efect pozitiv în sistemul de lucru hibrid la nivelul motivației echipei noastre și a eficienței anumitor activități care necesită concentrare, pentru care lucrul de acasă a fost un mediu potrivit. Este un efect pe care dorim să îl menținem și în perioada următoare.

Pe plan extern, pandemia ne-a arătat cât de mult contează rețeaua de suport pe care o organizație o are în comunitate (voluntari, donatori, parteneri). În funcție de dimensiunea, dar și de calitatea acestor relații, o organizație poate sau nu să supraviețuiască unei situații de criză. De aceea, preocuparea noastră pentru viitor este să consolidăm și să extindem această rețea de suport, investind în dezvoltarea calității relației cu stakeholderii noștri, dar și în evaluarea și comunicarea impactului programelor noastre în comunitate.

O altă lecție învățată este cea legată de importanța existenței și activării unui plan de criză în organizație și a unor resurse alocate în acest sens. Una din preocupările noastre în acest an și în cursul anului viitor va fi de a construi un fond de urgență și de a dezvolta un plan de intervenție în situații de criză, pentru a putea răspunde coerent și așezat unor situații similare în viitor.”

 

Alina Burlacu, Director Executiv, RBL: 

„Ca multe alte organizații, și a noastră a trecut printr-un proces de transformare ca urmare a contextului generat de pandemie. M-aș referi astfel, mai degrabă, la ce lecții ne-am luat în ultimul an și jumătate și cum vor construi mai departe pe ele. 

– Funcționarea pe bază de scenarii și nu planificare rigidă. Această abordare ne-a ajutat să acționăm rapid, să fim mai atenți la ce se întâmplă în jurul nostru și să ne cultivăm un set nou de priceperi care să ne permită să luăm decizii, cu informațiile de care dispuneam, chiar și într-un peisaj marcat de multă incertitudine.

– Proactivitate mai degrabă decât reactivitate și mai mult trial and error. Pandemia a răsturnat vechi modele de a face lucruri, a contestat unele căi deja bătătorite și ne-a pus uneori, față în față cu întrebări incomode despre sensul unor lucruri pe care le făceam, poate, din inerție.

– Comunicare mai umană, constantă și mult mai deschisă cu oamenii din comunitate, echipă, proiecte,  pentru a înțelege cum se simt, ce îi preocupă și cum le putem veni în întâmpinare. Asta a născut și foarte multe idei despre ce putem face mai bine și ne-a permis totodată, să avem un filtru de relevanță pentru tot ceea ce întreprindem.

– Integrarea mai activă a sponsorilor în co-crearea de inițiative și evenimente care să ne potențeze reciproc și care să genereze o colaborare focusată pe a interveni acolo unde aducem mult mai multă valoare, împreună.

– Stil de lucru hibrid, bazat pe responsabilitate față de lucrurile pe care ni le-am asumat organizational, concomitent cu încurajarea abordării de tip intraprenorial în cadrul echipei.

– Și nu în ultimul rând, odată cu pandemia am mizat mai mult și vom continua să o facem, pe forța oamenilor din comunitate de a strânge rândurile, de a se sprijini reciproc și de a învăța unii de la alții.

 

Alida Barbu, Director de comunicare și fundraising Societatea Ornitologică Română: 

„Cu siguranță, chiar dacă vom reveni la evenimente offline, cu public, vom gândi și realiza și variante online ale unor părți cel puțin, iar proiectele și activitățile educative vor fi gândite cu mai mare aplicabilitate online.

Sperăm să păstrăm abordarea mai relaxată vis-a-vis de programul de muncă (parțial de acasă, la ore diferite etc.) și organizarea întâlnirilor cu echipa sau partenerii și online, reducând timpul alocat.

Ce nu depinde neapărat de noi, dar am vrea nu doar să se păstreze, ci chiar să se amplifice este relația mai deschisă a autorităților față de comunicarea online, contracte semnate electronic, documente trimise prin mail, în unele cazuri platforme dedicate pentru interacțiunea cu «cetățenii»”.

 

Anca Ciobanu, WWF România:

„Ce s-a schimbat din cauza pandemiei și o să rămână în continuare? Lucrăm mai mult de acasă. Nu știm însă dacă e de bine sau de rău. 

Suntem mai vizibili, mai în atenția oamenilor. Oamenii au văzut ca natura se poate regenera dacă o lași în pace. Pandemia i-a făcut să vizite România, au văzut cât de frumoasă este țara noastră și au început să se interese despre cum se pot proteja aceste zone. 

Ne gândim la planuri de rezervă, avem mai multă presiune, deoarece este o urgență să protejezi mediul. Pe deoparte, oamenii sunt mai atenți la natură, dar pe de altă parte, au ieșit la suprafață și alte probleme sociale, de educație, de sărăcie, dar suntem încrezători că din ce în ce mai mulți oameni vor susține mai multe cauze în același timp. 

Chiar dacă nu vom reuși întotdeauna să discutăm cu potențialii donatori face-to-face, vom investi mai mult în relațiile cu ei, le vom arăta că pot fi de ajutor și că pot avea încredere în noi, fie că îi contactăm telefonic sau prin alte mijloace.” 

 

Daniela Chesaru, director executiv Fundația Comunitară Timișoara (FCTM): 

„La prima vedere, s-a schimbat mult felul în care ne-am organizat munca în afara unui birou fix. Atât în cadrul echipei executive și în bord cât și în relația cu beneficiarii și partenerii noștri majoritatea întâlnirilor le-am desfășurat în online și astfel fiecare a lucrat de oriunde. Am observat că deși ne putem reîntoarce la biroul pe care FCTM îl deține, majoritatea echipei, dar și beneficiarii și partenerii noștri preferă să ne întâlnim și să lucrăm încă online. Pe lângă comoditatea de a lucra de oriunde fără a mai pierde timpul cu deplasarea, un alt motiv este că încă nu ne simțim pregătiți să reluăm munca ca înainte de pandemie, ne-am schimbat comportamentul și față de spațiul de lucru și față de ceilalți. Acum biroul și spațiul de muncă este «de oriunde te afli» și bonus, birocrația și nevoia de a avea neapărat contracte și documente semnate față în față s-a redus substanțial față de momentul de dinainte de pandemie. Putem spune că am făcut un salt important spre reducerea birocrației. Parcă cu toții ne organizăm mai bine ieșirile din casă, documentele și munca astfel încât să nu ne deplasăm decât dacă nu este altă alternativă (cred că acest lucru ni se trage de la completatul a sute de declarații pe care a trebuit să le facem ca să ieșim din casă).”

 

Diana Marița, Manager atragere fonduri FDP Protagoniști în educație: 

„A trecut aproape 1 an si jumătate de când ne-am schimbat modul de viață, interacțiunea cu oamenii și implicit modalitatea de a ne derula activitățile. Putem spune că pandemia de Sars COV 2 a scos în evidență tot ce era mai bun în noi, mai ales când ne referim la readaptare. Am învățat că putem ajuta și de la distanță, am învățat o dată în plus să sprijinim necondiționat și am constatat cum de altfel era firesc că tehnologia ne poate salva. Iar acum, tot tehnologia este cea care ne poate face să înțelegem mai ușor, cum îi putem sprijini mai bine, mai eficient pe copiii și familiile aflate la risc de excluziune socială.

Ceea ce a lipsit — și probabil ne va lipsi mult timp de acum înainte — sunt evenimentele, în special cele sportive (derulate prin programul Școala Socială Sportivă-Fundația Real Madrid) care reuneau de multe ori participarea voluntarilor din companiile partenere (peste 500 de voluntari care s-au implicat în diverse activități cu copii). Interacțiunea fizică este cea care îi unește pe copii, care îi face mult mai competitivi și le dezvoltă multe abilități. 

Între noi, colegii din organizație, relațiile au devenit însă mult mai strânse, chiar dacă fizic nu ne întâlnim încă cu toții la birou. Ceea ce a fost extraordinar în această perioadă a fost faptul că ne-am susținut unii pe ceilalți, că am găsit acea forță interioară care ne-a provocat să conștientizăm că doar împreună și cu răbdare putem să construim și să rămânem fideli misiunii noastre de a da binele mai departe.”  

 

Maria Culescu, Asociația M.A.M.E.: 

„Pentru noi, Asociația M.A.M.E., pandemia a schimbat modul de lucru cu beneficiarii, deoarece am fost nevoiți să transpunem în online o parte din terapiile pe care le derulam unu la unu, în cabinetele din cadrul Centrului Steluțelor – centru de suport și recuperare psiho-socio-medicală copiilor bolnavi. Mai exact, am adaptat serviciile de psihoterapie, nutriție și kinetoterapie, în mediul online, pentru a le putea asigura copiilor bolnavi continuitatea programelor de recuperare.

Am fost nevoiți să sistăm activitățile de grup și cele mai importante evenimente ale organizației, însă ne bucură faptul că am reușit să continuăm proiectele pe care le avem în derulare, ba chiar să inițiem altele noi.”

 

Andrei Chirtoc și Gabriel Solomon, Galantom:

„Dincolo de toate greutățile și aspectele negative care ne-au apăsat și personal și profesional în perioada pandemiei, au fost și câteva lucruri bune importante.

Poate părea paradoxal, dar perioada asta ne-a ajutat la coeziunea echipei. Noi lucram și înainte destul de mult de la distanță, dar acum am fost obligați să lucrăm doar așa. Totuși ne-am mobilizat să muncim și mai dedicat pentru proiectele noastre și am avut mult mai multe întâlniri de împărtășire și de lucru în echipa decât aveam înainte. Ce ne dorim să se întâmple în continuare este să rămânem cu aceeași coeziune de echipă, dar sa ne mutăm cât mai repede cu toții înapoi în offline, pentru ca ne e tare dor de întâlnirile față în față cu colegii 😊.

Proiectele noastre, mai ales platforma Galantom.ro, au avut creștere și datorită faptului că au fost utile în campaniile de strângere de fonduri pentru combaterea COVID. Cu tot entuziasmul generat de rezultatele bune de anul trecut, am devenit mai conștienți de necesitatea de a avea un plan de criză intern, care până acum nu a existat, dar, mai ales, de nevoia de a avea un provizion financiar care să ne permită să menținem echipa și activitatea în situații limită.

Poate cel mai important este că am învățat să fim și mai flexibili, și mai disponibili să ne adaptăm, și mai conștienți de impactul pe care îl putem avea împreună, dacă rămânem și lucrăm împreună.”

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on skype
Skype
Share on whatsapp
WhatsApp

No comment yet, add your voice below!


Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Recomandările Redacției

Abonează-te la newsletter

Cronici de Filantropie

Fiecare comunitate are resursele necesare pentru a deveni un acasă mai bun și mai puternic pentru oamenii care trăiesc în ea. Noi, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, avem misiunea de a descoperi, cultiva şi folosi aceste resurse pentru a le oferi oamenilor speranță, dar și un cadru în care să poată acționa.

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai recente Cronici din filantropia Românească, cu povești despre altruism și iubire de oameni din viața celor care își dedică timpul și resursele pentru a produce schimbări reale în comunitățile lor. 

Newsletter

Datele pe care le colectăm (nume și e-mail) sunt stocate pe platforme conforme cu legislaţia în vigoare, platforme care ne permit o comunicare eficientă cu voi. Aceste date vor fi folosite doar pentru scopurile menţionate mai sus sau în acord cu obligațiile noastre legale și nu vor fi înstrăinate către o altă entitate.

Dacă doriți să vă abonați și la Newsletter-ul ARC pentru a afla tot ce e nou în fundraising și să primiți vești despre evenimentele și noile planuri pentru mediul nonguvernamental, vă rugăm sa selectați Da în cadrul câmpului Newsletter ARC.