Cum te putem ajuta să-ți ajuți comunitatea?
Prin Programul de Sprijin și de dezvoltare a fundațiilor comunitare, Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și-a propus să transforme încrederea în vehicul al schimbării în bine. Organizațiile pot folosi mini-finanțările pentru a acoperi propriile nevoi, de la crearea unui ghid de finanțare la consolidarea structurii de conducere sau folosirea datelor pentru o mai mare eficiență.
De George Gurescu
În 2018, ARC a început să lucreze cu patru grupuri din patru județe pentru a pune bazele unor viitoare fundații comunitare. Printre aceste grupuri a fost și unul de vreo 10 vâlceni care au decis că vor să le ofere copiilor lor un județ mai puternic. „Fac lucrul asta și pentru că sunt convins că Robert și David, fiii mei, își doresc și merită să crească frumos în Vâlcea”, spunea unul din membrii fondatori.
O fundație comunitară apare, în medie, după un an și jumătate de muncă în mijlocul comunității și de strâns fondurile necesare pentru înființare, timp în care grupul de inițiativă lucrează cu ARC pentru a-și transforma pasiunea în plan de lucru.
Pentru grupul de la Vâlcea au urmat 18 luni în care oamenii ARC le-au oferit consultanță, sprijin, know-how și inspirație pentru a mobiliza comunitatea locală. Grupul a evoluat, au apărut aliați noi, obiectivele s-au rafinat, iar în vara lui 2018 pe harta comunitară apărea cea de-a 17 fundație: Fundația Comunitară Vâlcea. „În urma acestui proces am strâns 110.000 de lei — mai mult de jumătate din fondurile necesare înființării, și am găsit oameni care au crezut în noi și care ne-au susținut”, povestește echipa organizației.
Fundațiile Comunitare au prins repede rădăcini în comunitățile din România. În opt ani au apărut zece asemenea fundații, astfel că la finalul lui 2019 aproape 6 din 10 români aveau acces la programele acestora (erau 18 fundații comunitare în 17 județe). S-au dezvoltat, și-au construit propriile poduri de încredere și rețele de aliați În același timp, și sectorul nonguvernamental a trecut prin numeroase schimbări, iar comportamentul filantropic s-a dezvoltat foarte mult.
Prin astfel de granturi, ARC încearcă să atingă două obiective. Primul e crearea unui cadru în care organizațiile să-și poată explora potențialul, iar în al doilea rând să se asigure că orice bine făcut cu cap are potențial de multiplicare. O idee locală atrage mai mulți oameni din zonă, care, prin puterea exemplului, ar putea crea o masă critică.
Fiecare călătorie începe la fel, însă drumul este diferit de fiecare dată. Asta pentru că ARC încearcă să-și calibreze instrumentele pentru nevoile fiecărei comunități sau grup de inițiativă. În viziunea organizației, o finanțare trebuie să dezvolte organizația, nu să o încorseteze. Iar o finanțare nu este răsplata pentru o cerere bine scrisă, ci este dovada încrederii pe care finanțatorul o are în echipa și misiunea organizației.
La Iași, ideea de fundație a apărut în mediul virtual, când membrii grupului de inițiativă s-au unit în jurul unei cauze legate de renovarea clădirilor istorice din oraș. Scopul lor a fost de a-și uni eforturile și de a mobiliza comunitatea în jurul lor, pentru a crea o adevărată renaștere a Iașiului. După 2 ani de aprofundare a conceptului de fundație comunitară și de eforturi de a strânge fonduri, grupul a reușit să aibă alături 16 persoane, patru instituții educaționale și culturale, precum și o companie.
Țara Făgărașului a avut un parcurs mult mai rapid. În doar două luni, această comunitate mică a reușit să pornească cu un grup de inițiativă format din 24 de persoane și să mobilizeze jumătate din fondurile necesare înființării.
Cum te poți dezvolta printr-un grant strategic
Ca organizație suport, ARC a încercat să răspundă noilor nevoi ale fundațiilor și a început să lucreze cu acestea pentru a dezvolta un pachet flexibil de finanțare, care să le ajute în punctele nevralgice. Astfel, în 2016, au apărut granturile pe ariile strategice. Identificate împreună cu fundațiile, acestea ofereau sprijin financiar și consultanță pentru board și director executiv, pentru dezvoltarea gândirii și practicilor de acordare a finanțărilor de către fundațiile comunitare, comunicarea strategică, eficientizarea unor sisteme de management, modele de business pentru sustenabilitate financiară, dar și pentru implementarea unui sistem de management al datelor complexe (Sales Force).
În plus, ARC a pus în practică un program de învățare pentru dezvoltarea programelor de finanțare de către fundații și a oferit burse de participare la evenimente mari (naționale și internaționale) relevante. Cei aproape 100.000 de dolari puși la dispoziția fundațiilor s-au transformat în 27 de granturi.
„Ne-a ajutat și ne ajută flexibilitatea pe care am avut parte și înțelegerea și posibilitatea de a ne schimba și de a ne adapta la ceea ce se suntem în realitate”, spune Ciprian Ciocan, director executiv al Fundației Comunitare Sibiu. O mare problemă în mediul finanțărilor, adaugă el, este rigiditatea cu care multe organizații se confruntă în relația lor cu finanțatorii. „Poți să îndeplinești indicatorii unui proiect și organizația să moară. Și cred că se întâmplă foarte des în lumea finanțărilor ONG, atunci când finanțatorii insistă mai mult pe formalism și pe îndeplinirea anumitor indicatori”, adaugă el.
Valoarea granturilor nu a fost mare: proiectele depuse au primit între 6.000 și 16.000 de lei. ARC a văzut în aceste mini-finanțări mai degrabă un mod de a de a acorda încredere organizațiilor pe care le finanțează. Aceștia urmau să identifice singuri ariile de dezvoltare pentru ca organizația să crească în mod sănătos. Astfel crește motivația oamenilor de a ieși din proiectele operaționale și de a se uita la organizație în ansamblul ei, de a fi creativi, prin testarea unor noi abordări în comunitate și experimentarea unor noi instrumente.
De exemplu, Fundația Comunitară Odorheiu Secuiesc a primit un grant pentru dezvoltarea board-ului și a avut alături o echipă de consultanți. Cele trei workshopuri organizate i-au ajutat pe membrii board-ului să interiorizeze și să înțeleagă rolurile pe care le pot avea în cadrul organizației și ce impact pot avea în comunitate. „Grantul ne-a ajutat să avem un board activ. Întâlnirile i-au ajutat mult [pe membri – n.r.] să înțeleagă rolul lor, ce responsabilități au și cum se pot implica mai mult. Astfel, de exemplu, împreună cu ei am decis ca ei să devină ambasadori pentru programele fundației. Acum, cei care sunt ambasadori pentru Fondul Științescu chiar se implică în atragerea unor noi donatori. Cei care sunt ambasadori pentru evenimentul nostru de alergare se implică în echipa de alergători și au făcut și fundraising”, povestește Rozália Csáki, director executiv al FC Odorheiu Secuiesc.
Ne-a ajutat și ne ajută flexibilitatea pe care am avut parte și înțelegerea și posibilitatea de a ne schimba și de a ne adapta la ceea ce se suntem în realitate
Ciprian Ciocan
director executiv al Fundației Comunitare Sibiu
Tot pentru dezvoltarea board-ului au primit granturi și Fundațiile Comunitare din Bacău, Cluj și Sibiu. De exemplu, Fundația Comunitară Cluj se afla la acel moment în plină criză organizațională cauzată de schimbările din echipă(inclusiv a directorului executiv), ceea ce a pus o presiune suplimentară pe board. Însă, cu sprijinul direct primit de la ARC și cu grantul prin care au angajat un expert extern, board-ul FC Cluj a reușit să ducă organizația într-o zonă stabilă și să depășească turbulențele care riscau să pună organizația pe butuci.
Trei fundații au câștigat granturi care le-au permis atât să progreseze cu propriile practici în zona de dezvoltare a gândirii și practicilor de acordare a finanțărilor de către fundațiile comunitare, cât și să fie o sursă importantă de inspirație și învățare pentru întreaga mișcare. Astfel, Fundația Comunitară București a creat o metodă care le permite evaluarea cross-programe, adică să vadă care a fost impactul cumulat al tuturor programelor.
Echipa Fundației Comunitare Sibiu a vrut să vadă cum poate ușura munca din interiorul organizației și cum aduce plusvaloare în relațiile cu celelalte organizații. Asta pentru că scopul organizației e să dezvolte inițiativele locale, nu să ofere o simplă finanțare, spune Ciprian Ciocan. „Nu vrem să lăsăm în urmă niște proiecte și niște indicatori, noi vrem să lăsăm în urmă niște capacități, niște schimbări culturale. Vrem să vedem niște chestii care funcționează după ce se termină finanțările noastre.”
Fundația Comunitară Iași a creat un ghid în care ilustrează fiecare pas din viața unui program de finanțare, cu instrumente foarte specifice, studii de caz și exemple practice: de la cum faci designul unui program de finanțare astfel încât să te asiguri că toate vocile relevante sunt prezente (deci nu doar donatorii, ci și organizațiile cu potențial de a fi finanțate), la modul în care documentele aferente sunt create (lansarea programului, formulare aferente Cererii de Finanțare, procedurile de selecție etc.) și la cum îl evaluezi.
Pentru Doris Cojocariu, grantmaker FC Iași și autoarea ghidului, munca pe care a făcut-o pentru acest produs nu doar că a ajutat-o să creeze o memorie instituțională și un set de practici care să susțină standardele fundației, dar și să-și valideze propria experiență și să capete încredere. „Voiam să creez un manual care să întregească cumva nu neapărat istoricul fondurilor, care se regăsea în rapoartele anuale, dar efectiv un soi de procedură de lucru nu tocmai tehnică, care să vină și cu niște aprecieri ale omului care a trecut prin procesele acestea..(…) Eu așa văd manualul acesta, ca o procedură pe grantmaking, din perspectiva FC Iași, care poate fi luată ca o recomandare sau ca o sursă de cercetare sau documentare și pentru alte echipe din alte fundații”, spune Doris Cojocariu.
Modul în care cele 14 fundații au folosit aceste granturi arată cât de diverse pot fi viziunile organizațiilor și cum se raportează la comunitate. De exemplu, Fundația comunitară Bacău a vrut să își dezvolte propriul sistem de management al donatorilor, care să fie integrat cu managementul granturilor și cu contabilitatea, iar Fundația Comunitară Brașov a vrut să demonstreze cum un Fond strategic în comunitate (pe artă și cultură) poate contribui la sustenabilitatea financiară a organizației, dacă adună o comunitate puternică în jurul acestui Fond.
Alte șapte fundații au studiat felurile în care folosirea inteligentă a datelor le poate crește eficiența, transparența, credibilitatea și au cerut suport tehnic și granturi pentru implementarea sistemului de management al datelor (Sales Force). „Grantul primit pentru Sales Force ne-a ajutat foarte mult să alocăm resurse și timp pentru implementarea sistemului. Am adus inclusiv partea de granturi și burse pe care le oferim pe toate programele și am reușit optimizare bazei de date”, spune Ciprian Păiuș de la FC Iași.
Fundația Comunitară Timișoara, cea mai tânără organizație din mișcare, a văzut în aceste granturi o șansă să-și întărească echipa executivă, iar Daniela Chesaru a beneficiat de un grant pentru dezvoltarea directorului executiv. Altfel zis, ea și-a ales un mentor din mișcare, mai exact pe Ciprian Păiuș de la FC Iași. Discuțiile purtate între ei, timp de trei luni, au ajutat-o pe Daniela să-și dezvolte, valideze sau îmbunătățească unele teorii și practici. Mai mult, spune ea, Ciprian a devenit un punct de sprijin, care i-a oferit energie și curaj să meargă mai departe.
„În timp ce-mi explica, mi-a dat încredere că fac lucrurile cum trebuie. Contează foarte mult să ai o persoană de sprijin care face și el asta. Este acolo ca un psiholog personal, te trece printr-o perioadă dificilă din viața fundației și totodată îți validează munca”, spunea ea.
6 din 10 români aveau acces la programele fundațiilor comunitare în 2019 (erau 18 fundații comunitare în 17 județe)
Efectul bulgărelui de zăpadă și răspândirea încrederii
„S-ar putea ca fondurile acestea, chiar dacă nu ajută per total fundația, să ajute un om din fundație care, la rândul său, va ajuta fundația. ARC gândește pe individ și nu pe asociație, iar asta mi se pare că e un principiu foarte frumos”, vede Flavia Stamate, modul de funcționare al granturilor ARC. Flavia a vrut să vadă pe ce infrastructură s-ar putea construi un Fond de Artă și Cultură (FAC). Timp de un an, ea a mapat resursele orașului și a văzut care este potențialul la nivel de donatori, pentru că „prin FAC, voiam să fim o alternativă la Primărie și Consiliu”.
Deși munca de explorare nu s-a concretizat în lansarea unui astfel de fond, ea a lăsat o altfel de moștenire. A încurajat-o pe Flavia să lanseze Visssual, o platformă culturală și un loc pentru artiștii locali independenți. „Grantul mi-a dat încrederea să mă duc să vorbesc cu toată lumea asta culturală la un nivel mult mai aplicat, mai profi și mai tehnic, ca să-mi dau seama ce nevoi sunt și cum se poate dezvolta. Crescând în comunitatea asta și crescând prin grantul ăsta, clar voi ajuta comunitatea să crească. Iar fundația a contribuit la asta”, spune Flavia. Între timp, Flavia a plecat din Fundație tocmai pentru a lansa Visssual.
Pentru ARC, curajul pe care Flavia l-a dobândit are un efect multiplicator imens. Este un transfer de putere care creează o nouă legătură în infrastructura binelui. Așa cum pomenește și Ciprian Ciocan, schimbarea unui comportament la nivel local este mult mai importantă decât îndeplinirea unor obiective care să nu aibă nici un impact în comunitate. „ARC a investit în încredere și în dezvoltarea unor competențe, fără a pune presiune pe rezultatul final”, spune Laura Popeea, director executiv al FC Brașov.
În 2019, ARC a continuat să ofere granturi flexibile, care să răspundă unor nevoi ale fundațiilor, iar în această sesiune de finanțare a căutat să sprijine proiectele pornind de la întrebarea „Ce-ar trebuie să schimb sau să experimentez pentru a-mi atinge țelul?”. Altfel zis, ARC a ajutat fundațiile fie să depășească o barieră ce blochează evoluția organizației, fie să creeze noi oportunități de a avansa în gândirea și practica organizației.
Șapte proiecte din comunitate au fost finanțate, iar printre ele se numără planul Fundației Comunitare Prahova de a construi un nou fond care să răspundă nevoilor județului, crearea unui manual de explorare, mapare și activare a comunității unui cartier de FC Sibiu sau inițiativa Fundației Comunitare Galați de a-și dezvolta capacitatea și instrumentele pentru a intra mai bine în rolul de big player pentru comunitate.
Aceste granturi au creat și un exemplu de bune practici în rândul fundațiilor, iar multe dintre ele vor să creeze fonduri prin care să ofere astfel de finanțări și inițiativelor din comunitate. „Îmi doresc să oferim genul ăsta de granturi – general purpose, matching funds (începem să facem asta), dar e foarte greu să găsim genul ăsta de flexibilitate la nivel de sponsori. Sponsorii vor rezultate imediate și nu înțeleg că investind în sănătatea organizațiilor, impactul este mai durabil”, povestește Ciprian Păiuș, directorul executiv al FC Iași.
Această infrastructură a binelui a avut în spatele său alți parteneri și aliați care și-au regăsit propriile valori în viziunea ARC. Mott Foundation, Romanian American Foundation sau CEE Trust i-au oferit ARC nu doar resurse financiare, ci și încrederea că fundațiile sunt un răspuns la nevoile comunităților.
Din 2008, C.S. Mott Foundation a fost un donator strategic pentru mișcare. A ajutat ARC în creionarea unei viziuni și strategii pe termen lung și a făcut o contribuție importantă și flexibilă, care i-a permis organizației să ofere consultanță și suport tehnic fundațiilor. Romanian-American Foundation a contribuit semnificativ la consolidarea acestei rețele, ca partener și finanțator al programului, prin acordarea de granturi pentru înființarea fundațiilor noi, pentru nevoi organizaționale ale fundațiilor existente și pentru programe locale prin care acestea își propun să mobilizeze resurse financiare din comunitate.
De-a lungul anilor, alți parteneri strategici care au susținut programul de dezvoltare au fost Raiffeisen Bank, Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, Fundația pentru Parteneriat sau Fundația Pact.
Prin fiecare program pe care-l desfășoară, fundațiile comunitare ne arată că nu suntem singuri, că sunt mulți care vor să facă bine, însă au nevoie de instrumente și, uneori, doar de o vorbă bună. Această încredere pe care oamenii o dobândesc devine un capital pentru viitorul comunității. „Este o resursă foarte importantă care poate fi multiplicată”, adaugă Ciprian Ciocan. „Schimbarea pe care o generează e încrederea faptului că unul-doi indivizi care aleg să schimbe ceva în jur reușesc să facă asta. Genul de încredere care se generează ca urmare a succesului unui astfel de proiect, oricât de mic, rămâne în comunitate”.
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
No comment yet, add your voice below!