Skip to content

Cum ajută granturile sănătoase și flexibile în lupta cu violența domestică. Studiu de caz: Republica Moldova

Încotro o apuci când acasă își face loc frica?

Text de Georgeta Carasiucenco

Maria intră în camera de odihnă a centrului maternal pentru victimele violenței domestice. E slăbuță, are părul prins într-o coadă simplă, poartă un hanorac roz și pantaloni de piele. S-a așezat cu atenție pe fotoliu. A pus picior peste picior și stă ușor gârbovită. Are 28 de ani și trei copii de 4,6 și 7 ani. 

Se cununase în primăvară și urma să aibă nunta în toamnă. Între timp, a fost bătută, a rămas însărcinată și cu un gust amar: banii pentru eveniment erau împrumutați, rudele fuseseră anunțate. „Ce va zice lumea dacă anulăm nunta?” i-a spus mama. În noaptea nunții, Maria a fost bătută, pentru că i-a reproșat proaspătului soț că rudele lui strâng toată mâncarea de pe masă, când se înțeleseseră să împărtă câte o jumătate cu rudele ei.

Maria încă este afectată de ceea ce i s-a întâmplat în toți acești 7 ani. Își amintește ca prin ceață ultimele bătăi primite. Se pierde în date, în detalii și în emoțiile pe care o răscolesc. Nu-și găsește cuvintele, oftează și abia poate să-și lege gândurile. „A venit în stare de ebrietate după miezul nopții, bombănind. «Scoală-te. Ce dormi?» striga la mine. Nu am reacționat. M-a dezvelit, m-a tras de picioare. Eu cumva încercam să mă apăr… sau nu… L-am împins sau nu… Nu țin minte. Dar îmi amintesc că m-a izbit, am căzut și el m-a apucat de gât. Atât de tare m-a strâns că la mine gata, se…”, Maria face o pauză și oftează din greu.

Vocea îi tremură. „Îmi pierdeam cunoștința. A doua seară a urmat aceeași poveste cu certuri, iarăși…”. Suspină. „În zilele următoare, a avut un conflict cu mama. Striga la ea, o numea urât. Și m-am gândit că gata… Nu se mai poate așa”, povestește Maria. Ce a durut-o și mai mult era că tatăl ei — care fusese și el victima fostului soț — a devenit astăzi amic de pahar și îi ține partea. 

Tânăra a luat copiii și s-a îndreptat spre centrul pentru victimele violenței domestice. Acasă au rămas fostul soț, părinții și bunica. La cinci zile distanță de plecarea ei, mama a fost găsită în stare inconștientă în casă. A fost bătută atât de rău încât a avut nevoie de aproape trei săptămâni de spitalizare. Astăzi, ambele femei sunt în siguranță, în același centru. Nu au însă parte de liniște deplină.  La un moment dat, tatăl ei a anunțat-o pe telefon că bunica ei a murit. După ce „a sculat în picioare jumătate de sat”, așa cum spune tânăra, și-a dat seama că e o manipulare și vor doar să o facă să se întoarcă acasă. 

Spune că se acomodează încă. Nu cu locul, ci cu ea însăși. „Încă sunt frustrată, confuză”, spune ea. Cel mai important acum este că copiii îi sunt alături, iar asta o face mai liniștită. Își dorește să-și scrie teza de licență și să absolve universitatea cu bine, să-și găsească un loc de muncă și o chirie unde să poată sta în liniște cu cei trei copii.

„Năravul” puterii

La centrul maternal „Ariadna” din Drochia, la o distanță de aproape 200 km de Chișinău, spre nordul Moldovei, sunt adăpostite patru mame și șase copii. Este unul dintre puținele centre care au rămas deschise la începutul pandemiei, când autoritățile moldovenești au declarat lockdown, iar viitorul era incert. „A fost un beneficiu faptul că OAK Foundation (partener al centrului – n.r.) a fost foarte flexibil și ne-a ajutat să ajustăm condițiile programului de lucru. În acele condiții, a ajutat ca activitatea organizației noastre să nu fie sistată”, explică Ina Grădinaru, vicedirectoarea Asociației Obștești „Artemida”.

„Artemida” are primul centru de asistență și consiliere pentru agresorii familiali din Republica Moldova, centrul de asistență și consiliere pentru victimele violenței în familie „Ariadna” și centrul de resurse. Acesta din urmă e cel mai recent și se ocupă de instruirea echipelor multidisciplinare din țară, dar și a altor actori implicați în lupta cu violența domestică.

„Priviți cum e amenajat aici. Avem niște flori, un covoraș verde. Vara e frumos. Toți agresorii care vin la noi, trec pe alături și nici nu se uită aici. Ei sunt obișnuiți că undeva trebuie să fie niște gratii, să fie undeva în subsol. Agresorii nu se gândesc că e pentru dânșii”, arată spre centrul destinat agresorilor directorul Asociației Obștești „Artemida”, Simion Sîrbu. „Noi avem altă atitudine față de ei, mai prietenoasă”, adaugă el.

Agresorii ajung la centru după ce sunt trimiși de instanțele de judecată sau de Inspectoratul Național de Probațiune, fiind deja condamnați pentru violență domestică. „Agresorii familiali nu prea vin benevol. Îi includem în program ca să poată face o schimbare. Când ajung aici, unii dintre ei sunt agresivi, alții mai pierduți, pentru că sunt văzuți ca infractori, sunt blamați și judecați”, spune Andrei Odajiu, juristul și coordonatorul centrului. „Dacă vrea să se întoarcă în familie, trebuie să renunțe la vechile năravuri de a deține puterea și controlul în familie”, adaugă Odajiu.

Din cauza pandemiei, cele două ședințe săptămânale s-au mutat online. Dacă până în 2020 aveau aproximativ câte 35 de agresori pe an, în 2021 cifra s-a ridicat până la 55. Doar unul a recidivat.

Dezvoltarea serviciilor pentru agresorii familiali

Adăpostul pentru victimele violenței domestice care se află sub umbrela „Artemida” e departe de centrul pentru agresori, iar adresa este ținută în secret. „Vedeți că copacii nu au ramuri?”, întreabă Simion Sîrbu. Crengile care se aflau mai jos au fost tăiate. Explicația este simplă — pentru securitatea victimelor și a angajaților — agresorii să nu se ascundă printre copaci și să nu atace centrul. 

Primele două săptămâni pe care le petrec victimele în centru sunt pentru acomodare. E perioada în care se liniștesc, după ce ajung aici obosite, flămânde, cu copiii stresați, se liniștesc. Următorul pas al specialiștilor e să afle necesitățile ei, să facă un plan de intervenție și să o ajute. Când au fost îndeplinite toate sarcinile, beneficiarele sunt pregătite din timp pentru părăsirea centrului. Asta înseamnă că asistentul social din centru lucrează cu echipa multidisciplinară din comunitatea în care urmează să se întoarcă, formată din asistentul social al localității, polițistul și primarul. 

„Le integrăm când sunt în siguranță. Că au un loc de trai, că au ce mânca, că e călduț iarna”, spune Mariana Zaporojan, coordonatoarea centrului „Ariadna”. 

Pe unul dintre pereții centrului este afișat un tabel cu cifrele despre câte beneficiare au avut în ultimii ani.

„Se observă o schimbare foarte mare în ceea ce privește numărul victimelor. Schimbarea se datorează schimbărilor legislative din 2016. Numărul de beneficiare în regim de plasament scade și în regim de zi crește”, spune Ina Grădinaru, vicedirectoarea centrului „Artemida”. „Asta se întâmplă pentru că în centru sunt plasate deja beneficiarele care sunt într-o situație de risc mult mai mare, unde nici ordinul de restricție și nici ordonanța de protecție nu le asigură securitatea și siguranța lor în mediul familial”, adaugă Ina, care a fost până recent psihologă care consilia victimele violenței domestice. 

În 2016, organizațiile din Republica Moldova care luptă împotriva violenței domestice și pentru drepturile femeilor au reușit să obțină modificări la Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie. Au fost introduse ordinul de restricție și ordonanța de protecție.

Ordinul de restricție de urgență este actul emis de poliție prin care se aplică măsuri de protecție. Ordinul înlătură imediat agresorul din locuința familiei pentru 10 zile.

Ordonanța de protecție este actul prin care instanța de judecată aplică măsuri de protecție a victimei. Asta înseamnă că instanța este obligată ca în 24 de ore de la primirea cererii să poate oferi asistență victimei și copiilor, aplicând agresorilor mai multe măsuri cum ar fi să părăsească temporar locuința comună; să stea departe de locuința victimei, chiar dacă proprietatea este a agresorului și alte măsuri.

Și pentru că numărul de agresori cărora li se emit ordonanțe de protecție crește în fiecare an, centrul „Artemida” a început în 2017 să mentoreze trei ONG-uri din Republica Moldova. „Asta se datorează faptului că OAK Foundation este partenerul care a fost foarte flexibil și a permis ca fondurile venite să fie în conformitate cu necesitățile organizațiilor care vor să dezvolte aceste servicii pentru agresori. Alți donatori cer linii bugetare care trebuie strict respectate. Dar uneori se schimbă contextul și ai nevoie de susținere pentru alte servicii”, explică Ina Grădinaru. În așa mod, prin intermediul susținerii financiare instituționale, „Artemida” a reușit să creeze parteneriate cu centrele din Căușeni, Ocnița și Chișinău și să ofere subgrantări pentru a dezvolta serviciile pentru agresori.

„Noi avem un deficit bugetar, dar nu suntem puși în situația să alergăm după proiecte, ci să identificăm parteneri care să susțină activitățile organizației care nu au acoperire financiară. Și granturile instituționale, într-adevăr, foarte mult ne ajută”.
Ina Grădinaru, vicedirectoare A.O. „Artemida”

„Reacționăm prompt. Dacă amânăm procese, poate fi prea târziu”

Centrul de Drept al Femeilor este organizația care a îmbrățișat misiunea de a promova drepturile femeilor și nemijlocit de a preveni și combate violența în bază de gen și violența în familie. Centrul oferă servicii juridice, de asistență socială și de asistență psihologică, dar și abilitează economic femeile. 

În comparație cu „Artemida”, CDF nu are adăpost pentru victimele violenței domestice, însă se concentrează foarte mult, din 2009, pe advocacy, pe abordare sistemică atunci când se vorbește despre violența în familie. Organizația a fost înființată de un grup de femei juriste și a mereu a lucrat pentru ajustarea cadrului legislativ, normativ, instrumentelor de lucru în domeniu și politicilor intersectoriale.

„Noi funcționăm ca un centru de zi”, spune Mariana Buruiană, directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor. Specialista spune că anul trecut numărul de femei care au beneficiat de servicii a crescut cu peste 200 de cazuri față de 2020 – până la 869.

În unul dintre birourile aranjate minimalist, Daniela Josanu vorbește la telefon și, dacă deschizi ușa, îți arată din priviri că nu e momentul potrivit. Este coordonatoarea serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie și oferă consiliere juridică și la telefon. 

Daniela povestește că a avut un caz în care mama a plecat la muncă în străinătate și și-a lăsat copilul în grija  bunicii. Concubinul a luat copilul de la soacră și l-a ținut aproape de doi ani. Când mama s-a întors, a vrut să-și vadă copilul, dar concubinul a sărit cu toporul spre ea. Chiar dacă femeia a chemat poliția, nu a putut face nimic, pentru că tata are aceleași drepturi ca și mama. Iar Centrul a reușit să o ajute pe mamă să-și scoată copilul din mediul violent în care se afla.

Convenția de la Istanbul a fost ratificată recent de către Republica Moldova după foarte multă luptă. Acum, urmează cel mai important pas: implementarea convenției de către Republica Moldova. Iar Centrul de Drept al Femeilor, împreună cu alte organizații, va monitoriza procesul. „Datorită partenerului nostru, care este și OAK Foundation, noi putem să ne urmăm misiunea pe care am stabilit-o cu 10 ani în urmă”, spune Mariana Buruiană. „Noi funcționăm pe încredere. Asta oferim și asta primim de la partenerii noștri instituționali”, adaugă specialista.

„În pandemie a sporit complexitatea fenomenului de violență domestică. Când centrele de plasament erau pline, ne-am pomenit că a trebuit să închiriem apartamente pentru beneficiarele noastre, femei afectate de violență. Grație suportului flexibil, noi am reușit să intervenim prompt și am răspuns nevoilor imediate. În domeniul acesta trebuie să acționăm foarte rapid. Dacă amânăm anumite procese, poate fi prea târziu și asta înseamnă vieți umane.”
Mariana Buruiană, Centrul de Drept al Femeilor

„Ne bazăm pe încredere”

Atât A.O. „Artemida”, cât și Centrul de Drept al Femeilor, fac parte din Coaliția Națională „VIAȚA FĂRĂ VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE”. Este o rețea formată din 23 de organizații non-guvernamentale și instituții publice care are misiunea de a promova drepturile femeilor și copiilor, victime ale violenței în familie și de a reduce violența în familie și societate. 

Veronica Teleucă este președinta Coaliției Naționale „VIAȚA FĂRĂ VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE”. 

De aproape un an, Asociația pentru Relații Comunitare gestionează portofoliul Fundației OAK pentru organizațiile care luptă pentru violența domestică. Ela Bălan, coordonatoare pentru programe fundații comunitare, știe din experiență ce înseamnă să te afli pe poziția de finanțator, dar și de organizație finanțată. Explică diferența între granturile sănătoase și granturile care au la bază controlul. „Ambele sisteme funcționează. Doar că unul este un sprijin condiționat, pe când celălalt este un sprijin care nu doar rezolvă probleme și găsește soluții, ci ajută ca organizațiile să fie mai puternice. Când ele sunt mai puternice, pot deveni un partener mai eficient în relație cu statul. Respectiv, pot contribui în termen de 10-30 de ani, de una-două generații la formarea unei societăți mai puternice. Deci, acesta este efectul pe termen lung”, spune Ela.

OAK Foundation își propune, prin intermediul portofoliului Programului „Issues Affecting Women” gestionat de către Asociația pentru Relații Comunitare, să consolideze organizațiile societății civile, grupurile și mișcările de femei care lucrează pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor. De asemenea, își propune „să influențeze pozitiv peisajul de finanțare prin abordări inovatoare de strângere de fonduri”.

Lisa Oriot este programme officer pentru Programul „Issues Affecting Women” în cadrul OAK Foundation. „Nu încercăm să schimbăm prioritățile strategice ale organizațiilor. Noi sprijinim două lucruri importante: dezvoltarea organizațională și consolidarea capacităților”, spune Lisa. Dar asta nu înseamnă că organizațiile nu trebuie să facă rapoarte financiare sau narative. „Ci înseamnă că avem încredere în ei să aleagă ce este cel mai bun pentru dezvoltarea organizațională, să aleagă prioritățile și modul în care doresc să cheltuiască banii”, explică reprezentanta OAK Foundation, adăugând că încearcă să consolideze conexiunile și posibilitatea de învățare între organizații.

Numele victimei violenței domestice a fost schimbat pentru protejarea ei.

 

Autoare: Georgeta Carasiucenco

Fotografii: Tatiana Beghiu

 

Acest reportaj a fost realizat cu sprijinul OAK Foundation. Asociația pentru Relații Comunitare gestionează portofoliul fundației pentru organizațiile care luptă pentru violența domestică din Republica Moldova. 

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on skype
Skype
Share on whatsapp
WhatsApp

No comment yet, add your voice below!


Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Recomandările Redacției

Abonează-te la newsletter

Cronici de Filantropie

Fiecare comunitate are resursele necesare pentru a deveni un acasă mai bun și mai puternic pentru oamenii care trăiesc în ea. Noi, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, avem misiunea de a descoperi, cultiva şi folosi aceste resurse pentru a le oferi oamenilor speranță, dar și un cadru în care să poată acționa.

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai recente Cronici din filantropia Românească, cu povești despre altruism și iubire de oameni din viața celor care își dedică timpul și resursele pentru a produce schimbări reale în comunitățile lor. 

Newsletter

Datele pe care le colectăm (nume și e-mail) sunt stocate pe platforme conforme cu legislaţia în vigoare, platforme care ne permit o comunicare eficientă cu voi. Aceste date vor fi folosite doar pentru scopurile menţionate mai sus sau în acord cu obligațiile noastre legale și nu vor fi înstrăinate către o altă entitate.

Dacă doriți să vă abonați și la Newsletter-ul ARC pentru a afla tot ce e nou în fundraising și să primiți vești despre evenimentele și noile planuri pentru mediul nonguvernamental, vă rugăm sa selectați Da în cadrul câmpului Newsletter ARC.