Sunt oameni care așteaptă de 20 de ani să primească o locuință socială
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire luptă pentru ca oricine să poată locui în condiții decente. Să convingi autoritățile că oamenii au acest drept fundamental e mai complicat decât pare.
Text de Teodora Săvoiu și echipa FCDL
*Fotografiile aparțin organizației FCDL
O doamnă care așteaptă locuință socială pe Prelungirea Ghencea era însărcinată când a depus prima oară dosarul. Anul ăsta, copilul ei termină liceul și ea tot nu a primit locuința. Din păcate, nu e o poveste singulară.
Sunt oameni care așteaptă de 20 de ani să primească o locuință socială. În tot timpul ăsta, stau în chirie sau la familie ori la prieteni. Lipsa unei locuințe adecvate îți taie ani din viață, te îmbătrânește, îți afectează sănătatea fizică și psihică.
Ofensiva Generozității (OG) a fost creată în 2006 de către un grup de artiști. Ulterior, o parte din persoanele implicate în OG s-au solidarizat cu persoane care erau în pericol de evacuare în zona Rahova-Uranus-Sabinelor. Împreună cu familiile din zonă, au adunat o rețea consistentă de sprijin împotriva evacuărilor din locuințele retrocedate din București, formată din vecini, artiști, studenți și studente. Au devenit, în timp, o comunitate.
Cum a pornit FCDL
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire s-a lansat în 2013-2014, la inițiativa comunității de persoane evacuate din Rahova-Uranus, alături de rude ale acestora, prieteni, activiști, artiști, ONG-iști. Luptăm pentru dreptul tuturor oamenilor la locuințe adecvate. Vrem să atragem atenția că nu doar persoanele cele mai precare sunt în risc de a-și pierde o situație locativă decentă, ci oricine poate ajunge în risc dacă trece printr-o perioadă dificilă, de exemplu dacă își pierde veniturile sau are probleme de sănătate. Ne uităm și la persoanele queer, cele divorțate, văduve. Sunt multe situații de vulnerabilitate locativă și e important să ne solidarizăm și să cerem ca dreptul tuturor la locuire adecvată să fie asigurat.
Lucrăm direct cu familiile în teren, dar o bună parte din activitatea noastră se duce în acțiuni de advocacy, de petiționare, oferim sprijin legal familiilor, sprijin emoțional să își depună actele. E nevoie de o comunitate de oameni care să vină împreună. În activitatea noastră avem nevoie de avocați și pentru mamele singure care au numele tatălui copilului în certificatul de naștere și care au nevoie de acord de la tată, chiar dacă el a ieșit din peisaj. Avem nevoie de solidaritatea medicilor pentru că oamenii aceștia dezvoltă probleme de sănătate mai devreme. Avem nevoie de sprijin pentru avorturi, pentru că mamele care au condiții de locuire precare nu vor să mai aducă pe lume alți copii. E o muncă ce trebuie să continue.
Când se întețesc eforturile
Momentele de evacuare creează o urgență și o solidarizare puternică. Dar și perioadele de după evacuări înseamnă petiții, proteste, audiențe, contact cu presa. În cazul familiilor din Rahova și Uranus de care vorbeam mai devreme, în tot timpul ăsta de după evacuare au fost super-active. Au transformat unul din spațiile de discotecă din cartier în centru comunitar – La bomba se numea – și grupul a devenit în mod formal o asociație.
În 2014, când a avut loc marea evacuare a peste 100 de persoane de pe strada Vulturilor, familiile fuseseră în contact cu FCDL, dar și cu familiile activiste din zona Rahova-Uranus. Lupta pentru Vulturilor a durat 2 ani, dar am încercat să ne asigurăm că familiile de acolo erau pregătite.
Pregătirea înseamnă că:
- Familiile trebuie să își depună dosarele de locuințe sociale sau să le reînnoiască;
- Familiile trebuie să știe că evacuarea nu este legală dacă nu există hotărâre judecătorească de evacuare; apoi, familia trebuie să fie somată că a pierdut procesul și să fie stipulat în documentul judecătoresc în câte zile trebuie să părăsească locuința;
- Familia are dreptul să se împotrivească evacuării dacă nu sunt îndeplinite procedurile.
În continuare sunt familii din comunitățile cu care lucrăm care nu au primit locuințe sociale. Dintre cele care au primit repartiții în blocul de pe Prelungirea Ghencea, unele încă așteaptă de doi ani să se mute efectiv în locuințe. O parte sunt pe listele de prioritate la Primăria Capitalei, care nu acordă locuințe la momentul ăsta.
Despre ce fel de locuințe vorbim?
Avem 3 categorii de locuințe:
Locuințele sociale = acordate persoanelor care nu au posibilitatea să își asigure o locuință adecvată, fie a lor, fie prin plata unei chirii. Sunt acordate de primării.
Locuințele de necesitate = strict pentru persoanele cărora le e distrusă locuința sau care au nevoie temporar să fie mutate. De exemplu, oamenii sunt mutați aici în caz de incendiu, inundație, când când blocul lor e în curs de consolidare. În general sunt goale. Există locuințe de necesitate în proprietatea primăriei. Ei ar avea puterea să le schimbe statutul și să le facă locuințe sociale, dar nu fac asta. Locuințele care rămân fără moștenitor în zilele noastre devin de necesitate.
Vechiul fond de stat = locuințe rămase la stat după 1989, de la persoanele fără moștenitori; e neclar cum se distribuie și nu se distribuie pe listele de locuințe sociale.
Investiția în locuințe sociale ar putea să coste puțin primăria, care poate construi aceste locuințe din fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Nu este un efort prea mare pentru un buget precum cel al capitalei.
Ceva interesant de adăugat aici este că autoritățile nu au obligația să facă publice decât locuințele sociale, nu și pe cele de necesitate sau din vechiul fond de stat.
Și atunci cum rămâne cu vorba „România e o țară de proprietari”?
Apropo de România ca „țară de proprietari”: statistica oficială care este interpretată greșit sau cu rea voință se referă la procentul de gospodării care se află în proprietate privată. Dacă te uiți cu atenție, din toate gospodăriile proprietate personală, proprietar e o persoană, nu toată familia. De aici și posibilitatea de a deveni vulnerabil, de care am pomenit mai devreme. Nu ești cu numele pe actul de proprietate, atunci cresc șansele să ajungi într-o situație în care locuirea să îți fie pusă sub semnul întrebării.
Cum lucrați cu familiile și persoanele din comunități?
Sindicatul Locativ este o parte din FCDL și implică sprijin în teren. Este cea mai solicitantă muncă, cea de relație directă cu instituțiile statului. Treaba din teren e importantă ca probă pentru partea de advocacy.
Oamenii au nevoie mai ales de susținere morală, că e foarte multă bătaie de cap. Unele persoane au nevoie de ajutor pentru că nu știu să citească. Toată informația despre acte, de câte ori te întorci, la ce ghișeu, cu cine vorbești, e copleșitoare. Ajutăm oamenii să facă dosarele de locuințe, dosarele de ajutoare sociale și alte acte de care au nevoie.
O parte din persoanele cu care lucrăm se auto-organizează, dar ce e de reținut este că fiecare comunitate e unică. Ce a mers pe Vulturilor nu merge și în altă parte, însă susținem fiecare familie și învățăm din fiecare experiență.
Colaborăm cu avocați pro bono pe partea legală. Avem voluntari pe cercetare și pe PR. Pentru susținerea directă în teren, banii vin din donații personale care sunt sub formă de sprijin solidar – nu caritate, ci sprijin solidar.
Cel mai greu e să vezi cât de mult se stresează oamenii că sunt în pericol de rămâne pe stradă, mai ales iarna.
În plus, îți dai seama și că oamenii din autoritatea locală se poartă mai bine cu tine, dacă presupun că nu ești rom și că nu ești sărac. Dar dacă observă o vulnerabilitate la tine, dacă vii cu copiii, dacă ai abilități diferite fizice sau mentale, atunci parcursul tău devine mai greu, infantilizant, umilitor.
Despre locuire, în cifre
Împreună cu Blocul pentru locuire, am făcut o cercetare în 2018-2019 și am estimat câte gospodării au fost afectate de evacuări. Vorbim de sute de mii de evacuări.
Legea locuinței este foarte bună: ea spune că toate persoanele care au sub venitul mediu, dacă nu au o locuință în proprietate și nu își permit o chirie de pe piață, au dreptul la locuință socială.
Deși legea există, e un număr mare de persoane care au nevoie de locuințe adecvate – numai în București fuseseră depuse peste 20.000 de cereri, dintre care 4.000 au fost reînnoite. Noi estimăm că numărul real e de două sau chiar trei ori mai mare.
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
No comment yet, add your voice below!