Când arta dă voce unui oraș și mobilizează comunitatea locală

Când arta dă voce unui oraș și mobilizează comunitatea locală

„Pot să vă ajut cu ceva?”, întreabă un domn, în timp ce o echipă de adolescenți și tineri costumați de carnaval aleargă prin Grădina Botanică din Techirghiol. E o vineri de august, iar seara aduce un bal mascat în stațiune, cu prijelul celei de-a treia ediții a Festivalului de Artă. „Sunt localnic”, insistă domnul și primește rolul de a direcționa vizitatorii spre șirurile de umerașe cu costume de închiriat.

Costumele sunt aduse de actrița și organizatoarea Doriana Tăut. Le-a purtat în zeci de spectacole și acum vrea să ofere un strop din magia lor și comunității din Techirghiol. Doriana a început acest proiect în 2022, cu doi voluntari și o dorință mare de a aduce educația prin artă în oraș. Anul acesta a strâns 26 de voluntari, mai mult de jumătate dintre ei fiind techirghiolezi. 

Festivalul este prima lor experiență de voluntariat”, explică Ioana Prihoi, coordonatoarea voluntarilor. „Sunt ca niște albinuțe. Vor să învețe producție de spectacol, aleargă dintr-un colț în altul al orașului. Au vârste între 14 și 60 de ani și deja avem familii cu copii mai mici care s-au interesat de oportunitatea de voluntariat pentru edițiile următoare. Sau Matei, care încă nu a împlinit 14 ani, dar a venit la un atelier de teatru acum o lună și a rămas lipit de noi…E simbiotic să vezi și persoane în vârstă care vin temătoare că vor fi printre copii și de fapt aduc lucruri pe care noi nu le știm și în același timp primesc”.

Grădina Botanică e împânzită de afișe cu mesajul „Iubește-ți orașul”. Același mesaj e prezent și pe tricourile voluntarilor. Artiști pe catalige întâmpină vizitatorii și-i invită să facă fotografii împreună. Copiii poartă costume de arlechini, Harry Potter, vrăjitoare și super eroi la care muncesc de săptămâni bune. Seara aceasta e cea mai așteptată adunare a verii pentru mulți dintre ei.

Întrebarea localnicului este exact efectul de bulgăre de zăpadă pe care l-a visat echipa organizatoare.

Pe timp de zi, poți să vezi entuziasmul localnicilor la plajă: dau mai departe pliantele primite de la voluntari, te îndrumă să te uiți la afișele cu programul festivalului, îți spun ce să nu ratezi. Cei care știu de festival de la prima ediție, sau care au copii și nepoți în echipa de organizare, sunt mândri.

Oamenii din comunitate se bucură foarte mult de spectacole. Toți cu care m-am întâlnit aveau programul festivalului și ne arătau ce și-au încercuit”, spune Denisa  Ciocoiu, responsabilă cu social media și interacțiunea cu publicul. „Dacă continuăm, dorința asta poate să crească și mai mult. Un festival are nevoie de cinci ani ca să ia avânt”.

Techirghiolezii spun deseori despre orașul lor că este „ideal pentru a crește copii”, „liniștit, aerisit”. „Structura turiștilor este de asemenea diferită”, crede viceprimarul Florin Zisu. „Aici vin oameni cu probleme de sănătate, familii cu copii, pensionari. Omul când are o problemă de sănătate, discută mai mult cu sine. Se mișcă și interacționează altfel cu locul. Techirghiol este un orășel liniștit, dar nu tăcut. Are ceva de spus”.

Festivalul de Artă și-a propus să amplifice ce are Techirghiolul de spus și să implice comunitatea locală în acest proces. 

Timp de patru zile, voluntari, artiști, localnici și reprezentanți ai Asociației Culturale Jean Constantin – înființată în memoria actorului născut în Techirghiol – au umplut faleza cu un târg mistic de obiecte handmade aduse de 32 de expozanți, cu vernisaje de fotografie și ateliere de modelaj, teatru și dans. Teatrul de Vară a găzduit spectacole și filme, Grădina Botanică a devenit pe rând loc de petrecere, carnaval și spațiu de dezbatere pentru localnici, pontonul Ancoră s-a transformat în loc de defilare pentru parada costumelor și punct de degustare a gastronomiei locale, ruinele clinicii Speranța s-au umplut de vibrațiile concertelor, Biserica Catolică a găzduit lied-uri, iar plaja s-a lăsat animată de folk și poezie.

La mare preț au fost și tururile ghidate ale orașului, cunoscut ca centru balnear încă din 1899. O doamnă care are o locuință de vacanță în Techirghiol, a participat chiar de două ori și a luat la pas fiecare străduță în căutarea poveștilor uitate – de la stațiunea balneară interbelică, la statueta lui Techir și a măgărușului său, cimitirul musulman și centrele ecumenice.

Pentru viceprimarul Florin Zisu, să iubești Techirghiol înseamnă „să te doară de el, să fii prezent și să ai atitudine; să ai timp să-l înțelegi și să te bucuri de el”. „Orașul îți spune ceva, depinde de cum îl privești în funcție de moment, de stare. Ne dorim pentru cetățenii noștri să fie bucuroși că trăiesc aici”.

Dincolo de bucuria de a aduce artă copiilor și tinerilor din oraș, de a-i sprijini prin ateliere să-și găsească pasiunea și să-și perfecționeze abilitățile, miza Festivalului de Artă de la Techirghiol este în primul rând mobilizarea comunitară. „Vrem să determinăm comunitatea și autoritățile locale să-și iubească și să-și promoveze mai mult orașul”, e misiunea pe care au inclus-o și pe site.

Am căutat o zonă în care să simt că respir. M-am îndrăgostit într-o după-masă de oraș”, și-a explicat Doriana Tăut motivația ei pentru a porni o mișcare culturală la Techirghiol, în cadrul unei dezbateri despre valorificarea patrimoniului local. „Înțeleg că prezența dumneavoastră aici înseamnă o disponibilitate nu doar la dialog, ci și la acțiune”, le-a spus reprezentanților locali. 

„Noi putem să fim ambasadori, dar atârnăm de un fir de ață dacă vin 10-15 oameni la un spectacol”, le-a mai spus Doriana. „Majoritatea am venit din alte orașe și am dat 300%: am cărat, am alergat. Este responsabilitatea noastră să facem ceva. Am avut 3 expozanți care au avut curajul și vulnerabilitatea să dăruiască din rețetele lor și să gătească pentru comunitate. Avem nevoie de puterea exemplului: să mergem la evenimente, să participăm”.

O pensionară născută în Techirghiol, a luat și ea cuvântul la dezbatere: „Iubesc din tot sufletul această localitate și vreau să vă mulțumesc pentru tot efortul depus pentru a face acest oraș vizibil. Creativitatea localnicilor trebuie pusă în valoare. Avem o învățătoare care a publicat două volume de poezii, o romancieră care crează și tablouri cu plante presate, creatori de bijuterii din pietre prețioase. În anii 60-70 liceul nostru a dat primele generații de intelectuali. Sunt pictori, sculptori, somelieri, membri ai Academiei Române. Trebuie făcut ceva pentru comunitate, ca să capete obișnuința de a merge la un spectacol de teatru, la un concert. Mulți este clar că au participat acum pentru prima dată – nu știu când trebuie să aplaude, nu știu că nu trebuie să interacționeze cu actorii, dar oamenii noștri sunt deosebiți. Trebuie îndrumați”.

Doamna Seri, reprezentanta comunității turce din oraș, le-a povestit celor prezenți despre bocceluțele cu lucruri cusute de mână pe care le-a salvat de la străbunii ei. „Fiecare fir cusut vine cu o istorie. Străbunica păstra aceeași cusătură cu un fir de borangic, ca la venirea lor din Turcia. La 300 de ani de la venirea în Dobrogea, străbunii mei nu au uitat nici limba, nici cusătura.  Suntem 18 minorități, ce colier frumos ar fi dacă ne-am uni!”, a spus visând la un muzeu local care să spună povestea diversității Techirghiolului și să-i recupereze memoria.

Vă stăm la dispoziție. Suntem muncitori. Hai să punem țara la cale și să nu rămână doar o discuție. Arta stârnește empatie. Avem nevoie de aliați, de parteneri. Ne dorim să facem un centru de educație prin artă în oraș. Puterea comunității este cea care va face din acest oraș ceea ce ar putea să fie”, i-a încurajat Doriana pe cei prezenți la dezbatere.

În celălalt colț al orașului, la Teatrul de Vară Jean Constantin, voluntarii au primit diplome pentru participarea la această ediție a Festivalului. S-au îmbrățișat și au plâns de emoție, promițându-și să nu lipsească în 2025. „Sper că am trezit orașul”, a spus o tânără de 14 ani din Cluj. „Sper că le-a deschis o nouă cale spre artă. Eu m-am simțit foarte bine văzându-i că se bucură de tot ce am făcut noi”.

Târziu în noapte, după o seară de folk și poezie, voluntari, turiști, localnici și artiști s-au strâns roată pe plajă, sub lumina lunii, încălziți de un foc de tabără. Pendulau între chitare și cântece fredonate la unison, bancuri și frânturi de roluri sau poeme proprii, pe care îndrăzneau rând pe rând să le citească celorlalți. „Atâta timp cât există astfel de tineri, nu este totul pierdut”, a șoptit o poetă.

***
Dincolo de muzică, teatru, poezie și efervescența tinerilor, Techirghiolul nu a rămas tăcut după încheierea Festivalului de Artă. Discuțiile post-dezbaterea comunitară au continuat, așa cum și-au dorit și cei prezenți – „Să nu rămânem doar la vorbe”, s-a spus în august la Grădina Botanică. 

A fost pornit un „grup de lucru privind coerența politicii locale pentru dezvoltare durabilă în sensul atragerii unui turism de calitate”, iar propunerile acestuia vor fi incluse în strategia orașului pentru 2025.

La sugestia localnicilor, echipa de organizare și primăria au fost de acord să dedice o secțiune în edițiile viitoare ale proiectului pentru oamenii de valoare născuți în Techirghiol. 

Uniunea Democrată Turcă a făcut o ofertă pentru achiziționarea Vilei București în vederea deschiderii unui muzeu de artă populară turcă pentru a valoriza patrimoniul de țesături vechi existent în comunitate.

Iar Muzeul de arheologie, Asociația Ars Monumentum Natura și Primăria orașului Techirghiol lucrează împreună pentru a asigura finanțarea unei scanări care să dezvăluie celelalte situri arheologice Hamangia aflate în perimetrul Techirghiol (17 au fost deja descoperite, relevând statuete datate circa 5700-5300 î.e.n.). 

Proiect selectat în cadrul #RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, cu sprijinul Asociația pentru Relații Comunitare.

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Recomandările Redacției

Abonează-te la newsletter