Cum putem reacționa mai rapid și cum putem căpăta o voce comună, pentru binele mai multor oameni?

Text de George Gurescu

Acum două luni, în timpul unei întâlniri sectoriale organizate de ARC, un reprezentant al unei organizații se întreba: dar ce nu putem și noi să fim ca HORECA? De ce nu putem avea o singură voce? De ce nu putem reacționa rapid și unitar atunci când se întâmplă ceva ce afectează sectorul?

De la această întrebare am pornit când am pus cap la cap ediția a treia a Cronicilor. Cum ar fi să fim suficienți de uniți încât să fim auziți atunci când se face o lege, atunci când o pandemie vine peste noi, când drepturile unei minorități sunt încălcate sau când punem viitorul acestei țări la cale?

Succesul  ține doar de uniți suntem noi, iar articolele pe care le-am strâns arată asta. Pandemia și criza umanitară care se întâmplă acum la granițele României ne-au arătat deja că e în firea noastră să lucrăm împreună. Acum doi ani împărțeam tiruri cu echipamente medicale între noi, pentru a ajunge mai repede la spitale, iar acum împărțim resurse la punctele de trecere sau strângem fonduri pentru organizațiile care știu cel mai bine cum trebuie să intervenim într-o situație de criză. Veți vedea, în reportajul de la Siret  scris de Mădălina Olariu, cum organizațiile își pun resursele laolaltă pentru a oferi un pic de curaj și un pic de siguranță ucrainenilor obligați să-și părăsească țara din cauza războiului.   

Cătălin Hopulele, jurnalist la Ziarul de Iași, a scris despre cum intervin organizațiile în comunitățile vulnerabile din nord-estul țării, pentru a-i ajuta pe copii să depășească mai multe din obstacolele pe care aceștia le întâlnesc în drumul către o viață independentă. Multe asemenea piedici  nici n-ar fi trebuit să existe, dacă am fi avut o educație publică coerentă.

Ne uităm la ce înseamnă puterea organizațiilor  și atunci când vine vorba de relațiile cu statul. Consiliul Economic și Social (CES), instituție înființată în 2003, aduce la aceeași masă reprezentanții societății civile, sindicatelor și patronatelor cu scopul realizării unui dialog tripartit, care să ducă la mai bune legi și la o mai bună comunicare cu statul. Ce putere are însă avizul CES, care este obligatoriu, dar consultativ, iar autoritățile nu sunt cel mai corect jucător? Am discutat despre asta împreună cu trei profesioniști din sector, doi dintre ei membri în CES.

A fi împreună înseamnă să-i aducem la aceeași masă și pe cei care ne ajută să facem binele. Ne uităm la ce se întâmplă în Republica Moldova și cât de vital este să oferi finanțări sănătoase care să ajute organizațiile nu doar în a oferi în continuare servicii, ci și în a le creaște. Georgeta Carasiucenco, de la Moldova.rg, a mers pe teren și a vorbit cu oamenii din Coaliția Națională „VIAȚA FĂRĂ VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE” despre ce înseamnă ca finanțatorul să aibă încredere în tine. 

Avem nevoie de un cadru în care să ne adunăm și să vorbim despre sector, despre ce putem face pentru societate. Însă, mai mult decât atât, avem nevoie de încredere.

Bâlbele statului din ultimele săptămâni, dar și din ultimii 2 ani ne arată asta. Nu putem crește dacă sectorul nu se află la aceeași masă de la bun început. Dacă acționăm doar după ce s-a întâmplat evenimentul, putem doar  să atenuăm efectele.